Museo degli Argenti (Muzeul argintului)

Museo degli Argenti (Muzeul argintului). Parterul şi mezaninul. Intrarea este situată în capătul din stânga la curţii Ammannati.

Principalele colecţii ale muzeului constau în principal din tezaurul familiei de Medici şi a Casei de Lorena. Cea mai mare parte a exponatelor a fost realizată în atelierele din Florenţa, dar celelalte, care se adaugă în principal tezaurului ducal, au fost aduse din Germania sau Austria, prima dată cu ocazia căsătoriei Anei Maria Ludovica cu Electorul Palatin, fapt ce a avut ca urmare unirea Caselor de Lorena şi Habsburgică şi a doua oară în timpul ocupaţiei lui Napoleon, după o perioadă petrecută în exil în Austria de către Ferdinand al II-lea de Lorena.

Museo degli Argenti – parterul

Parterul – Această secţiune a palatului, proiectată pentru primirea oaspeţilor importanţi, a fost folosită şi ca mari apartamente ducale pe timp de vară. Camerele oficiale au fost decorate extravagant în timpul secolului XVII, cu picturi mitologice, scene alegorice în onoarea Medicilor şi trăsături arhitecturale neobişnuite în tehnica trompe-l’oeil.

Camera I, Sala di Giovanni da San Giovanni, o fostă sală de recepţii, îşi trage numele de la pictorul toscan care s-a specializat în descrierea subiectelor istorice şi care s-a ocupat cu decoraţiile acestei săli în 1634, pentru celebrarea căsătoriei lui Ferdinando al II-lea cu Vittoria della Rovere. Evenimentul este descris în principala frescă de pe tavan. Uriaşele scene care acoperă zidurile se referă la patronajul demonstrat de Medici, în particular de Lorenzo Magnificul, care poate fi văzut în robă roşie.

Camera II a fost iniţial dormitorul marii ducese. O parte din cei 16 cupidoni şi vase antice (unul dintre acestea în principala vitrină centrală) (1), din prestigioasa colecţie a lui Lorenzo Magnificul, sunt exemple de artă romană din timpul imperiului târziu şi celelalte de artă veneţiană din secolul XIV. Magnificele monturi de aur şi argint ale acestora, care poartă gravată monograma lui Lorenzo – LAVR.MED, au fost produse mai târziu, în atelierele florentine.

Camera IV

Micuţa capelă din secolul XVII conduce spre Camera IV (Camera de audienţă) cu profundele trăsături arhitecturale neinspirate în trompe-l’oeil. Urmează Camera V (sala de audienţe particulare), unde tavanul descrie Triumful lui Alexandru şi Camera VI, o altă cameră oficială (de stat). Aceste trei camere conţin o serie de splendide piese de mobilă din email sau pietra dura, datând de la sfârşitul secolului XVI şi din secolul XVII – un cabinet (prima cameră) (2), realizat în Augusta şi o banchetă de rugăciune (3) din atelierele Medicilor din Florenţa. Masa de şah în albastru şi galben (cea de-a doua cameră) (4) a fost realizată în acelaşi atelier, în 1619.

O masă întinsă, rotundă, din porfir (ultima cameră) (5) este plasată în centru. Cabinetul (dreapta) (6), care datează din 1709 şi a fost produs de atelierul Medicilor şi a fost un dar din partea lui Cosimo III pentru fiica sa, Anna Maria Ludovica, care a fost căsătorită cu Electorul Palatin. Statueta (din nişa centrală) îl reprezintă pe soţul acesteia.

Camerele VII şi VIII

Camerele VII şi VIII găzduiesc o foarte rafinată colecţie de obiecte de fildeş germane şi flamande, care odinioară au aparţinut Medicilor. Cele mai multe dintre acestea datează din secolul XVII.

Camera IX

Camera IX, iniţial dormitorul marelui duce, conţine o rafinată masă (7) cu o splendidă faţă din pietra dura pe care este descrisă o serie de mici scene peisagistice aranjate în jurul unui detaliat peisaj central. A fost realizată probabil în Praga, în timpul secolului XVII. Aici se află de asemenea şi o remarcabilă colecţie de obiecte din ambră, expusă în trei vitrine (secolul XVIII).

Camera X

Camera X, Camera cristalurilor, conţine o parte dintre cele mai valoroase piese ale muzeului. În partea stângă după uşă se află faimosul bol din lapis lazuli (8) cu o montură de aur, decorat cu email şi pietre preţioase, o preţioasă lucrare produsă la sfârşitul secolului XVI pentru Francesco I. Nu mai puţin faimoasa Cupă a Dianei de Poitier (următoarea vitrină, în faţa peretelui de pe partea stângă) (9) s-a bazat pe un proiect de Buontalenti.

Este realizată dintr-o rocă de cristal gravată şi are încrustaţii din aur purtând faimoasele iniţiale ele lui Henric al II-lea de Franţa şi ale amantei acestuia (obiect francez din secolul XVI). În mai multe vitrine sunt expuse cupe din rocă de cristal şi din aur, vase şi receptacule în formă de scut, inclusiv o cupă elegantă ce reprezintă un dragon (10) (obiect milanez din secolul XVI) şi un splendid vas în formă de pasăre purtând mai multe capete de dragoni şi încrustată cu geme şi perle.

<< pagini ghid turistic Florenţa >>