SAN LORENZO (Biserica Sfântul Laurenţiu)

SAN LORENZO (Biserica Sfântul Laurenţiu) (Y) – 2 ore timp de vizitare.

Biserica SAN LORENZO ½ oră

Biserica este situată în apropiere de Palatul Medicilor (acum Palazzo Medici-Riccardi) şi a aparţinut iniţial bisericii parohiale a familiei Medici (mai mulţi dintre membri familiei Medici au împrumutat numele de Lorenzo). Timp de peste trei secole acesta a fost în acelaşi timp şi loc de înmormântare.

Construcţia bisericii a fost începută la cca 1420 de Brunelleschi, care a fost însărcinat să se îngrijească de lucrarea lui Giovanni di Bicci, tatăl lui Cosimo cel Bătrân. Mai multe generaţii ale familiei de Medici au adăugat propriile decoraţii.

Ca şi în cazul altor biserici florentine, faţada brută nu a primit împodobirea cu marmură inclusă în proiect. Uriaşul dom care se vede în apropierea clădirii face parte din Capela Princiară (vezi infra), care a fost adăugată în secolul XVII.

Interior Biserica SAN LORENZO

Pentru interior, Brunelleschi a rupt convenţiile goticului şi a introdus un stil care a devenit tipic pentru Renaşterea Florentină. El a adaptat forma tradiţională de basilică – nava şi două coridoare – a clădirilor mai vechi cu restauraţii din secolul XI şi a combinat-o cu structuri romanice – arcuri semicirculare, pentru care Florenţa a arătat totdeauna preferinţe – şi cu caracteristici preluate din arhitectura antică greacă şi romană – coloane corintice, stâlpi goi pe dinăuntru, cornişe.

San Lorenzo a devenit din această cauză reprezentarea unui nou stil de biserică, cu un proiect auster şi arhitectural pur, unde liniile sublime şi ornamentaţiile clădirilor gotice au fost înlocuite cu volume foarte bine echilibrate, un plan în formă geometrică şi un contrast strict între piatra gri (pietra serena) şi cea cu trăsături albe. Clădirea are un acoperiş dublu, decorat, în navă, cu patru reproduceri ale însemnelor de armă ale familiei de Medici. Coridoarele cu bolţi închise sunt flancate de capele înguste surmontate de oculi.

Faţada de Est

În 1516, Papa Leon al X-lea, fiul lui Lorenzo Magnificul, l-a însărcinat pe Michelangelo să completeze faţada de est care a fost lăsată nefinalizată la moartea lui Brunelleschi, în 1446. Michelangelo a realizat un număr de planuri grandioase dar numai interiorul a fost completat cu o mică galerie proiectată să expună relicvele pentru adorare. În Căsătoria Fecioarei Maria (1), în cea de-a doua capelă din partea dreaptă), realizată de pictorul manerist, Rosso Fiorentino, formele picturii sunt alungite graţios şi culorile au o combinaţie vie. Încântătorul basorelief de marmură în forma unui mic templu (2), de la capătul coridorului de sud, a fost sculptat de Desiderio da Settignano.

Lucrarea a fost inspirată de Donatello şi formează baza pentru multe structuri de compoziţii elegante care produc un deosebit efect decorativ la cutiile denumite tabernacole (tabernacoli), care au fost produse în număr mare în Florenţa în timpul secolului XVII. Lucrarea demonstrează de asemenea un remarcabil sens al perspectivei, una dintre principalele caracteristici ale artei renascentiste.

Cele două amvoane (3 şi 4) sunt acoperite cu panele splendide realizate de Donatello în ultimii ani de viaţă şi care au fost finalizate după moartea acestuia de elevii săi. Artistul a folosit o tehnică neobişnuită pentru a crea sentimentul de tridimensionalitate, prin varierea adâncimii reliefului.

Amvoanele

Amvonul de Nord
Hristos în faţa lui Pilat
Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor
Sfântul Ioan Evanghelistul
Pelerinajul lui Hristos
Înmormântarea
Coborârea de pe cruce
Crucificarea
Cu faţa spre faţadă
Cu faţa spre coridor

Cu faţa spre sanctuar
Cu faţa spre navă Amvonul de Sud
Pentacosta
Martiriul Sfântului
Laurenţiu
Sfântul Luca
Sfidarea lui Hristos
Femeie în mormânt
Coborârea în Iad
Învierea, Înălţarea

Confuzia aparentă creată prin mulţimea de caractere, care sunt de fapt aranjate într-o manieră foarte etajată contribuie la nota de patos a modului în care sunt tratate scenele, dintre care cele mai multe descriu episoade din Viaţa lui Hristos. Aceste nu sunt aranjate în vreo ordine cronologică.

Cancelaria

În faţa cancelariei se află o întinsă lespede circulară (5) cu inseraţii de marmură multicoloră. În colţurile pătratului înconjurător se află însemnele de armă ale familiei de Medici. Marcajele în puncte de deasupra criptei însemnează locul în care este înmormântat Cosimo cel Bătrân.

<< pagini ghid turistic Florenţa >>