GALERIA DEGLI UFFIZI (GALERIA UFFIZI)(Z)

GALERIA DEGLI UFFIZI (GALERIA UFFIZI)(Z) – 2 ore şi 30 min. pentru toate camerele.

“Uffizi” – În 1560, Cosimo I a comandat realizarea unei clădiri pentru birourile (uffizi) administraţiei Medici. Vasari a proiectat această clădire neobişnuită în stil renascentist târziu pe locul unei biserici romanice. Constă din două aripi lungi paralele unite la capăt printr-o curbă ce formează un fel de piaţă închisă, ca un fel de curte interioară, şi se extinde din Piaţa Senioriei până la Arno.

Galeria este cea mai faimoasă galerie de pictură din Italia şi una dintre cele mai cunoscute din lume. Furnizează o panoramă completă a diferitelor şcoli de pictură florentină, reprezentate de lucrări importante şi principale lucrări autentice. Sunt incluse şi lucrări importante ale diferitelor şcoli italiene (în particular veneţiene) şi un grup de picturi fine flamande, ca şi o faimoasă colecţie de autoportrete. De notat sunt şi statuile antice şi colecţia extinsă de tapiţerii. Uffizi a fost însărcinarea primită de Giorgio Vasari din partea lui de Medici ca administrator şi oficial judecătoresc (de aici şi numele). Început în 1560 şi terminat 20 de ani mai târziu, Uffizi are două aripi, conectate cu o a treia printr-un arc peste Arno.

Pe o altă parte a curţii centrale se află puternici stâlpi cu nişe ce conţin sculpturi din secolul XIX înfăţişând toscanezi. Nivelele superioare ale clădirii au ferestre (la primul nivel) şi loggia (etajul 2). Adiţional galeriei, aflată la al doilea nivel, clădirea găzduieşte Arhivele Statului, ce conţin documente rare legate de istoria oraşului. La parter se află rămăşiţele Bisericii San Piero Scheraggio construită în stil romanic (restaurată în 1971) cu fresce fine realizate de Andrea del Castagno. La primul nivel se află Gabinetto dei Disegni e delle Stampe (Cabinetul Desenelor şi Stampelor) şi o impozantă colecţie începută în secolul XVII, în vremea cardinalului Leopoldo de Medici.

Vizitare GALERIA DEGLI UFFIZI

Vizitarea galeriei începe de la nivelul al doilea. Acest mare muzeu nu a devenit patrimoniu public decât în 1737, ca urmare a donaţiei ultimei reprezentante de prestigiu a familiei de Medici – Anna Maria Ludovica. Galeria constă în 45 de camere, divizate în două secţiuni.

Un coridor suspendat, care este încă vizibil şi acum este “glazurat”, lega odinioară Palazzo Vechhio de galerie şi forma podeaua etajului superior al ultimei clădiri. În 1581, secţiunea de est a galeriei a fost ocupată de Francesco I pentru a găzdui lucrările de artă achiziţionate de generaţiile anterioare şi a fost deschisă publicului zece ani mai târziu. Colecţia Medici reprezintă o mare parte a lucrărilor de artă care fac acum din Uffizi una dintre cele mai impunătoare galerii de artă din întreaga lume.

La parter sunt expuse relicve din biserica renascentistă San Pier Scheraggio, cea care a ocupat înainte acest loc. Aici sunt un număr de portrete în frescă al bărbaţilor faimoşi, realizate de Andrea del Castagno şi o rafinată reprezentare a Bătăliei de la San Martiono, care a avut loc în aceeaşi zi şi în aceeaşi zonă cu Bătălia de la Solferino, pictată în ulei, în 1936, de Corrado Cagli, în stilul faimoasei Bătălii de la San Romano, de Paolo Uccello (vezi Camera 7).

La intrarea galeriei (dreapta) este expus un larg portret al Anei Maria Ludovica, ultima reprezentantă a familiei Medici, care , la moartea sa, în 1743, a lăsat moştenire oraşului Florenţa un extraordinar tezaur achiziţionat de strămoşii ei.

Monumentala scară construită de Vasari conduce la etajul superior (ultimul) al clădirii. Lifturile (în capătul îndepărtat al foaierului) sunt rezervate pentru cei cu nevoi speciale (handicapaţi).

Colecţia din camera cu pânze şi picturi, situată la primul etaj, nu este deschisă vizitatorilor. O selecţie din aceste lucrări se află, oricum, la vedere pentru public, în camera pentru expoziţii temporare (acces neîngrădit).

Atentatul cu bombă din 27 iunie 1993

În urma atentatului cu bombă, plasată într-o maşină capcană, ce a avut loc la 27 iunie 1993 şi care a avut loc în apropiere de aripa de vest, a fost distruse complet trei lucrări şi afectate multe altele (picturi şi sculpturi). Acest atentat a dus de asemenea la închiderea camerelor din această aripă. În fiecare zi este plasat un semn la intrarea muzeului, ce indică ce camere sunt închise. Lucrările de reîmprospătare şi de restaurare a lucrărilor de artă, executate zi de zi, şi lucrările la camerele distruse, duc gradual la redeschiderea acestora, conform cu formele lor originale. Descrierile făcute mai jos pentru camerele cuprinse între 27 şi 45 (în proces de redeschidere în momentul când este scris acest ghid) se bazează pe cunoştinţele şi formele muzeului de dinainte de atac.

<< pagini ghid turistic Florenţa >>