Ghid Turistic Istanbul (Constantinopole)

Muzeul Hagiei Sofia (Ayasofa Müzesi)

Înainte de cucerirea Constantinopolului de către otomani, această mare construcţie bizantină a fost cunoscută ca centru al vieţii religioase din Imperiul Bizantin. După cucerire aceasta a servit ca moschee pentru aproape 500 de ani. Începând cu 1935 – mulţumită lui Atatürk – Hagia Sofia a devenit unul dintre cele mai populare muzee din lume.

Hagia Sofia înseamnă “Simţ divin”. Conform legendei, în anul 325, Constantin a înălţat prima basilică, care fusese devastată de un incendiu în anul 404. În 415, Teodosius II a reconstruit biserica, dar aceasta a fost din nou dărâmată în timpul revoltei Nikita, în 532. Patruzeci de zile mai târziu, Justinian I a început reconstrucţia bisericii. Faimoşii arhitecţi Anthemios din Tralles şi Isodor din Milet au fost însărcinaţi cu construcţia. Basilica, cu un mare dom, a fost completată după cinci ani şi a fost formal dedicată de Justinian la 26 decembrie 537. Când a intrat în biserică, plin de bucurie, el i-a mulţumit lui Dumnezeu pentru că l-a lăsat să ducă la bun sfârşit aşa o capodoperă şi a spus: “Te-am umilit Solomon!”. După 20 de ani, în 557, domul s-a prăbuşit. Justinian I, care trăia încă, l-a numit pe nepotul lui Isidor să reconstruiască biserica. Când lucrarea a fost terminată, domul era ceva mai mic şi ceva mai înalt decât cel dinainte. Pe 24 decembrie, 563, Justinian, acum un bătrân, în ultimele luni de viaţă, a dedicat din nou biserica. În anii următori biserica a fost restaurată de mai multe ori. În 1317, împăratul Andronic Paleologul a fortificat zidurile. Imediat după cucerire, otomanii i-au adăugat minarete. În 1573, Sinan şi elevii săi au construit primele contraforturi. O restaurare extinsă a fost realizată în timpul domniei sultanului Abdülmecit I de către arhitecţii elveţieni, fraţii Fossati (1847-1849). În 1934, Atatürk a transformat Hagia Sofia în muzeu şi a făcut posibilă cercetarea ştiinţifică. De atunci, Institutul American de Bizantologie a curăţat multe mozaicuri. Hagia Sofia este o basilică cu dom şi constă din…

1. a) holul cu exonartexul şi nartexul
2. b) camera centrală cu trei nave şi o galerie
3. c) o grădină ce înconjoară clădirea.

Planul Hagiei Sofia

Hagia Sofia Theodosiană (săpături)

2. Coloana umedă
3. Platforma corului
4. Altarul sultanului
5. Tezaurului
6. Vechiul Baptisteriu, acum türbe pentru sultani
7. Fântâna
8. Şcoala elementară
9. Loja (türbe) sultanilor şi prinţilor

Acum, vom vizita biserica, urmând următoarea ordine, menţionată mai jos. Pornind din capătul vestic vom intra în exonartex printr-o intrare antică. Cinci porţi de bronz leagă exonartexul cu nartexul. Porţile sunt decorate cu motive cruciforme.

Nartexul este lung de 60 de metri şi lat de 11 metri. Tavanul este acoperit cu mozaicuri de aur şi lambriuri de marmură împodobesc zidurile. În partea dreaptă a nartexului se află o intrare publică. Dincolo de poartă veţi vedea un mozaic minunat care o descrie pe întronata Mamă a lui Dumnezeu, ţinându-L pe Pruncul Hristos în braţe, în timp ce primeşte doi împăraţi în audienţă. În partea stângă a acesteia se află “Împăratul Constantin cel Mare printre sfinţi” oferindu-I o miniatură a oraşului Constantinopole. “Justinian, ilustrul împărat”, situat în partea dreaptă, îi prezintă un model al Hagiei Sofia (secolul X). Poarta de ieşire datează din secolul II şi a fost împrumutată de la templul din Tarsus, unde s-a născut Paul.

În luneta de deasupra Porţii imperiale, care conduce dinspre nartex spre camera centrală, vom vedea un mozaic fabulos din secolul nouă. Acesta îl arată pe Isus aşezat pe un tron din giuvaeruri, picioarele odihnindui-Se pe un scaun pentru picioare. El îşi ridică mâna Sa dreaptă, într-un gest de binecuvântare, în mâna Sa dreaptă ţinând o carte, din care poate fi citită inscripţia în greacă: “Pacea să fie cu voi. Eu sunt lumina lumii”. În dreapta lui Hristos, împăratul Leo VI se prosternează. Deasupra, în cealaltă parte a tronului, sunt două rondeluri care o descriu pe Fecioara Binecuvântată şi pe Arhanghelul Gabriel.

Astăzi nu mai există mozaicul din timpul lui Justinian, deoarece acesta a fost distrus în timpul iconoclaştilor (729-843).

Nouă porţi cu balamale puternice, pentru a susţine uşile groase, conduc spre centrul bisericii. Prima impresie creată de interiorul Hagiei Sofia este aceea a spaţiului vast conţinut. Este greu de crezut că zece mii de lucrători, cu sculele din acele timpuri, au reuşit s-o construiască în numai cinci ani. În construcţie nu s-au folosit deloc schele de lemn. La fel cum egiptenii şi-au construit piramidele, solul a fost ridicat până la nivelul construcţiei. Justinian a avut încredere că biserica va fi construită într-o perioadă scurtă, deoarece el i-a împărţit pe muncitori în două echipe, promiţând prime consistente pentru cea mai rapidă dintre ele. În istorie, conceptul de construcţie trebuie să înceapă cu construcţia Hagiei Sofia.

În faţa noastră se află o basilică cu cupolă, care ocupă 77 metri pe lungime şi 71,20 metri pe adâncime. Este la ora actuală cea de-a patra basilică, după Sf. Petru din Roma, Duomo-ul din Milano şi Sf. Paul din Londra.

Imensul dom, care a fost construit din cărămizi arse din Rhodos, are o înălţime de 55,60 metri şi un diametru de 31-32 de metri şi este sprijinit de patru coloane enorme. Cu cele 40 de ferestre ale sale, domul dă impresia că este suspendat în aer. Cele două semi-domuri de la est şi de la vest, fac posibilă aprecierea înălţimii acestui dom. Fiecare dintre pandantivele (de la îmbinări) domului principal au fresce cu heruvimi.

Spaţiul de sub dom este centrul bisericii. Pe fiecare latură se află câte patru coloane de granit din Ephesus. Nişele rotunde, din colţuri, au coloane de porfir din Templul lui Apollo din Baalbec. Multe dintre coloane au capiteluri bizantine, care au suprafeţele decorate, fiind cunoscute cu numele general de tip-arcuit. În faţa şi în spatele coloanelor se află monogramele lui Justinian şi ale Theodorei. Panourile de marmură de pe pereţi au fost aduse au fost aduse de pe insula din Marea Marmara, de unde derivă de fapt numele de “marmură”.

Etajul cu mozaic, din secţiunea de sud-est a principalei nave, nu trebuie ratat. Probabil că aici se desfăşurau ceremoniile de încoronare a împăraţilor bizantini.

Pilastrul din coridorul nordic, este faimoasa coloană umezită şi se crede că aceasta este miraculoasă.