Ghid Turistic Istanbul (Constantinopole)
Istanbul orașul vechi
Muzeul arheologic (Arkeoloji Müzesi)
Acest muzeu extraordinar a fost înfiinţat în timpul domniei sultanului Abdulhamit II, de pictorul şi colecţionarul Osman Hamdi Bey. Acum găzduieşte cele mai bune colecţii de antichităţi din lume. Antichităţile cele mai originale sunt din Anatolia, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, care au aparţinut Imperiului Otoman. Acei care doresc să afle mult mai multe despre arta antică şi clasică şi vor trebui să-şi petreacă câteva ore în acest interesant muzeu.
Muzeul are două nivele. Camerele de la parter sunt numerotate de la 1 la 20 şi la nivelul superior se află holurile pentru sculpturi.
Camera 8:
La intrare, o luaţi la stânga pentru a intra în camera 8, unde este expus sarcofagul lui Alexandru cel Mare (secolul IV î.Hr); acesta a fost descoperit la Sidon. Are forma unui templu grecesc şi este împodobit cu sculpturi, culorile sale fiind fade. Pe “pereţii” exteriori ai acestui templu sunt reprezentate: o bătălie între armata grecească şi cea persană, fiind descris şi un leu care vânează. Ambele reprezentări îl arată pe Alexandru cel Mare, îmbrăcat cu mantia imperială şi o piele de leu care-i acoperă calul (în loc de şa).
Pe lângă acestea, se află scene de luptă şi o panteră care vânează (pe părţile exterioare laterale, mai înguste). Sarcofagul îi este atribuit ca apartenenţă unuia dintre generalii lui Alexandru cel Mare.
În această cameră se mai află încă trei sarcofage, care au fost descoperite în acelaşi loc.
În spatele acestora se află sarcofagul lui Mourner (sec. IV î.Hr), din Sidon. Feţele exterioare sunt alcătuite din 18 coloane şi descriu femei în picioare sau şezând, în basorelief.
Camera 7:
(Camera Sidoniană)
Aceasta conţine sicrie şi sarcofage din portul fenician Sidon.
Camera 6:
(Camera monumentelor funerare)
Cu excepţia sarcofagului lycian (nr. 343), toate sarcofagele expuse provin din Imperiul Roman. Cel mai interesante sarcofage sunt cele ale Phaedrei şi al lui Hippolit (nr. 508) şi sarcofagul lui Meleager (nr. 2.100).
Camerele 4 şi 5:
Ambele sunt localizate în părţile laterale ale scărilor. Aceste camere inaccesibile sunt acum folosite ca loc de depozitare.
Camera 3:
(Camera Sidamara)
Principala atracţie este magnificul sarcofag al lui Sidamara (sec. III î.Hr), care a fost descoperit în Konya, în 1953. Pe feţele acestuia sunt descrise Demetra, Artemis şi fii lui Zeus. Separat de aceste reprezentări se pot vedea scene de vânătoare, atleţi şi curse de care. Descrierea liedului este bărbatul care a murit şi soţia sa.
Pe lângă acestea se mai află câteva sarcofage micuţe, descoperite tot la Sidamara.
Camera 2:
(descoperiri arhitecturale)
Aici se află un interesant mozaic din secolul V î.Hr şi o serie de lucrări din perioada elenistică, care sunt expuse în aceeaşi încăpere. Pe peretele din dreapta pot fi văzute fragmentele din frizele din Templului Artemis Leucophriene din Magnesia, pe râul Meandru (sec. II î.Hr). Pe peretele din stânga se află fragmente ale frizelor din templul lui Hecate din Lagina. Frizele descriu luptele dintre greci şi amazoane.
Camera 1:
(Camera epigrafiei)
Odinioară această cameră era folosită ca loc de depozitare. Acum aici sunt expuse stele funerare şi inscripţii din perioadele elenistică şi romană.
La dreapta de intrarea acesteia se află…
Camera 9:
(Camera tabnită)
Sunt important de menţionat aceste trei sarcofage magnifice:
Sarcofagul satrapului (sec. V î.Hr): cel mai vechi sarcofag din necropola din Sidon, arătându-l pe satrap, sau altfel spus guvernatorul provinciei persane pe tron, vânând sau la o sărbătoare împreună cu servitorii.
Sarcofagul licyian (sec. V î.Hr): provine din necropolele din Sidon. Capacul acestuia este tipic Lyciei (situată în sud-vestul Asiei Mici). Basoreliefurile celor doi frumoşi sfincşi şi scene de bătălie în care sunt implicaţi doi centauri înarmaţi.
Sarcofagul Tabnit (sec. VI î.Hr): acest sarcofag poartă rămăşiţele lui Tabnit, tatăl lui Eshmounazar II, a cărui mumie este expusă acum într-o vitrină.
Camera 10:
(Camera feniciană)
Aici sunt expuse câteva sarcofage, care au forma corpului uman, datând din secolele IV ÷ V î.Hr. Inscripţii feniciene decorează pereţii.
Camera 11:
(Camera arhaică)
Aici sunt expuse stele funerare, basoreliefuri arhaice, Hercule aşezat în genunchi şi o înaltă stelă funerară reprezentând un car.
Camera 12:
(Camera Assos)
Aici sunt expuse fragmente ale unor frize ce provin din templul lui Assos, singurul templu doric din Anatolia şi o statuie colosală a lui Bes, Herculele cipriot, ţinând deasupra capului p leoaică.
Camera 13:
(Camera Ateniană)
Cel mai notabil exponat este replica unei statui a lui Hermes de Alcamenes, elevul lui Fidias. Aici se află şi o statuie a Atenei, o leoaică (din sec. IV î.Hr) de pe mausoleul din Halicarnas (Bodrum), una dintre cele şapte minuni ale lumii antice, torsul lui Asklepios şi zeul bunăstării, de pe insula Kos.
Camera 14:
(Camera Philiscos)
Această încăpere găzduieşte statuile mizelor şi pe ca a lui Apollo Citharados (sec. II). Tot aici sunt statuia lui Are, fiica lui Neon, care este o lucrare unică şi lucrarea originală a faimosului Philiscos din Rhodos.
Camera 15:
(Camera Ephobos)
În mijlocul acesteia se află cea mai impresionantă lucrare din cameră. Este statuia lui Ephobos din Tralles, care reprezintă un tânăr care se odihneşte după exerciţii. El stă într-o atitudine relaxată, cu o capă în jurul său, care-l protejează de răcoare. În dreapta lui Ephebos se află bustul lui Alexandru cel Mare, o copie a originalului lui Lissip şi o statuie colosală a lui Apollo din Tralles, din secolul III.
Camera 16:
(Camera Attis)
Aici noi vedem statuia lui Attis, zeul frigian al fertilităţii, statuia Higieai. Zeitatea sănătăţii şi statuia lui Zeus din Pergam.
Camera 17:
(Camera Aphrodisias)
În centrul încăperii se află statuia zeului-râu Neptun (sec. II) din Gimnaziul Vedius din Ephesus. În faţa peretelui din partea stângă se află statuia lui Tyche, zeitatea norocului din era romană şi statuia lui Dionysus din Synnada.
Camera 18:
(Camera romană)
În partea dreaptă se află bustul împăraţilor romani Augustus, Tiberius, Marc Aurelius. În partea dreaptă se află statuile lui Zeus, Atena şi a Împăratului Hadrian.
Camera 19:
(Camera artei creştine)
Această încăpere conţine antichităţi din Constantinpopolul bizantin ca şi obiecte din oraşul medieval genovez din Istanbul. Pietrele gravate ale familiilor latine din Biserica Sf. Paul din Galata sunt foarte interesante (astăzi biserica este o moschee arabă).
Camera 20:
(Camera bizantină)
Aceasta este ultima cameră de la Parter şi este dedicată antichităţilor bizantine moştenite de Istanbul. Pe mozaicul de pe pardoseală este reprezentat Orfeu cu animale, şi tot aici sunt două piedestaluri de marmură, care sunt situate în partea opusă pardoselii. Piedestalele, care odinioară purtau o statuie de bronz a lui Porphirios, faimosul conducător de care, celebrează victoriile acestuia din Hipodrom.
NIVELUL DOI
16 camere conţinând obiecte mici, cum ar fi bijuterii, ceramică, obiecte din bronz, sticlă şi monede. Bijuteriile de aur sunt preistorice. Ivoriul a aparţinut Evdokiei, soţia lui Teodosius II, este de impresionantă. Lângă acesta sunt de remarcat: capul de şarpe de pe tripodul din Hipodrom, un fragment dintr-o statuie a lui Hercule şi o statuetă a lui Hercule, purtându-şi ciomagul, care este un principal obiect de bronz.
