Ghid turistic Veneția

Malul drept dinspre Canal Grande Venetia

Ca’ Foscari (7, DX) – Glorioasa faţadă a acestui palazzo se înalţă deasupra Grand Canal la joncţiunea acestuia cu Rio Foscari. Încântă perfecta simetrie cu care sunt aliniate cele trei ordine de ferestre cu arcuri, aranjate în grupuri care alternează cu lucrări din piatră simple, luminatoare singuratice şi lucrări din piatră maiestuoase. Clădirea originală din secolul XIV a fost reconstruită în apropierea cursului de apă după 1550, rezultând un proiect dominat de stilul gotic cu caracteristici de prerenascentism (basoreliefuri din marmură situate deasupra arcadelor ornamentale ale ferestrelor de la cel de-al doilea etaj). În zilele noastre acesta reprezintă o parte a Universităţii (vezi I CARMINI).

Ca’ Rezzonico (7, DX) – Această construcţie, comandată de un prosper bancher genovez, a fost ultimul palat care a fost proiectat de Baldassare Longhena (1598-1682) care a trăit numai cât să vadă completarea primului nivel, înainte ca Giorgio Massari (cca 1686-1766) să preia realizarea construcţiei şi s-o finalizeze. În prezent clădirea cuprinde Muzeul Veneţiei Secolului XVIII (vezi I CARMINI) şi colecţiile de obiecte veneţiene care erau folosite pentru împodobirea carnavalelor.

Caracteristici similare arhitecturale sunt articulate pe trei nivele: coloane de susţinere care punctează intrândurile rusticului parter ca şi arcuri care se deschid spre etajul întâi şi cel atic. De notat sunt împodobirile extensive ale piano nobile şi rafinata configuraţie a balcoanelor.

Palazzo Moro (7, DX) – Situat chiar în spatele locului Ca’ Rezzonico de oprire al vaporaşelor (vaporetto) şi în spatele graţiosul Palazzo Stern şi a grădinilor acestora care au vedere spre Grand Canal, acest palazzo din secolul XVI este auster prin simplitate. În acest loc familia Moro a locuit şi un membru al acesteia a suferit tragicul mariaj care l-a inspirat pe Shakespeare (1564-1616) să scrie Othello şi să-l portretizeze în această operă, în culori sumbre, pe “maurul din Veneţia”.

Palazzo Loredan dell’Ambasciatore (7, DX) – Palazzo Loredan, construit în stilul specific sfârşitului perioade gotice – cunoscut dealtfel şi sub numele de “Casa Ambasadorilor” -, are splendide ferestre împodobite cu arcuri şi cu modele de cvadrifolii. Între ferestrele împodobite cu un singur arc şi laturi se află două reprezentări ale unor paji care poartă scuturi.

Accademia (7, DX) – Academia de Arte Rafinate a fost găzduită de acest fin grup de clădiri încă de la începutul secolului XIX. Cu toate că fosta Scuola Grande della Carita este în stil gotic, faţada acesteia din secolul XVIII a fost realizată de Giorgio Massari şi Bernardo Maccurzzi. Biserica alăturată, reconstruită între 1441 şi 1452,  şi a cărei construcţie a fost coordonată cel mai probabil de Bartolomeo Bon, a fost subiectul a numeroase restaurări de-a lungul timpului care, în ultima instanţă l-a implicat şi pe Palladio (1508-1580) (vezi ACCADEMIA).

Ponte dell’Accademia (7, DX) – Veneţia avea să aştepte până în 1854 pentru cele două măsuri care au fost luate pentru a realiza traversarea Canal Grande, după Podul Rialto. Construcţia originală din fier, restrânsă ca înălţime, împiedica trecerea vaporaşelor (vaporetti). Din acest motiv a fost înlocuită în 1932, motiv pentru care a fost realizată din lemn din cauza lipsei de fonduri. Podul din prezent este o copie a predecesorului realizat din lemn (vezi ACCADEMIA).

Palazzo Barbarigo (8, EX) – Mozaicurile care decorează faţada îl descriu pe Carol al V-lea în studioul lui Titian şi pe Henric al III-lea al Franţei la Murano. Acestea au fost construite şi aplicate aici de realizatorii de sticlă şi de mozaic care făceau parte din Compagnia Venezia e Murano, care sunt dealtfel responsabili şi pentru reconstrucţia acestui palat din secolul XVI, muncă realizată la sfârşitul secolului XIX.

Această construcţie s-a dovedit a fi motivul de inspiraţie pentru Henry James în realizarea nuvelei sale despre o intrigă de dragoste cu trei personaje principale, Aripile porumbeilor.

Palazzo Venier dei Leoni (8, EX) – Este necesară o mare deschidere imaginativă pentru a înţelege simbolurile picturilor realizate în 1749 de proiectantul acestei construcţii, Lorenzo Boschetti, în ciuda modelului realizat în construcţia Muzeului Correr. Familia Venier a fost constrânsă să oprească lucrările la construcţia clădirii din motive financiare, astfel încât ceea ce s-a păstrat până în zilele noastre este parterul rustic.

Leii care pot fi observaţi fac o aluzie la o poveste potrivit căreia familia Venier a îngrijit în grădină un leu şi, pe de altă parte, această reprezentare a leului maschează construcţia de-a lungul bazei.

Această clădire găzduieşte în mod curent Colecţia Peggy Guggenheim (vezi LA SALUTE).

Ca’ Dario (8, EX) – Acest micuţ palazzo din secolul XV este împodobit foarte distinctiv cu decoraţii de marmură policromă. A fost construit de familia Lombardo pentru Giovanni Dario, secretarul Senatului Republicii şi a Curţii Sultanului. În timpurile recente acest palat a câştigat o reputaţie sinistră ca urmare a circumstanţelor misterioase în care au murit diferiţi proprietari ai acestei clădiri.

Palazzo Salviati (8, EX) – La fel ca şi Palazzo Barbarigo, Palazzo Salviati, construit în secolul XIX, a fost în proprietatea realizatorilor de sticlă care au realizat aici rafinate mozaicuri.

Santa Maria della Salute (8, FX) – Masiva structură albă, cu distinctive volute în formă de spirală (aşa-numitele orechoni care înseamnă urechi mari) care sunt vizibile de la distanţă. Proiectat de Longhena (1598-1682), acest palat a fost înălţat ca expresie a dorinţei dogelui ca un gest de recunoştinţă pentru sfârşitul molimei de ciumă din 1630. O istorie a acestei tragedii este povestită de rafinatul nuvelist italian Alessandro Manzoni în I Promessi Sposi (vezi La SALUTE).

Dogana da Mar (8, FX) – În acest loc s-a efectuat extensia Dorsoduro, astfel încât bunurile folosite să fie descărcate, folosite şi apoi expediate. Construcţia din prezent – dominată de un turn unde atlanţi susţin greutatea Lumii şi figura Fortunei – datează din a doua jumătate a secolului XVII (vezi La SALUTE).