Ephesus ghid turistic

AGORA NORDICĂ din Milet

Această piaţă publică este situată pe drumul ce duce de la agora de sud spre Portul Leului care, în timpurile vechi, era înconjurat de şiruri de coloane (colonade). Piaţa a suferit reparaţii şi renovări în perioadele elenistică şi romană. În perioada clasică, aici se afla o piaţa deschisă, înconjurată de magazine şi templul lui Dionisios era situat chiar în spatele acestei pieţe. Aceasta a fost mai târziu lărgită. Dacă vă veţi continua drumul mai departe, spre latura sudică, veţi ajunge faţă-n faţă cu rămăşiţele unei fântâni monumentale.

NYMFAEUM-UL

Ridicat în secolul III d.Hr, rezultă din fragmentele arhitecturale descoperite în pământ că acesta avea trei niveluri care afişau o decorare arhitectonică foarte bogată. Puţin mai spre est, într-un punct mai greu accesibil, se află o biserică care avea o suprafaţă relativ largă, cu trei coridoare (naosuri) care se termină într-o apsă extinsă.
Spre sud, se află o poartă monumentală, care conduce spre agora sudică. Întreaga zonă, care măsoară 196 de metri pe 164 de metri este în prezent acoperită de vegetaţie.

BOULEUTERIONUL

În acestă clădire era locul de întrunire al senatului. În faţa auditoriului, care avea o capacitate de 1.500 de persoane, se află o curte interioară înconjurată pe trei laturi de porticuri, având în centru un mormânt sau un altar. Conform inscripţiilor descoperite printre ruinele bouleuterionului, monumentul a fost construit de Timarches şi de Heracleidas, în anii 175 şi 164 î.Hr şi a fost dedicat regelui seleucid Antiochus IV Epiphane.

Una dintre cele două clădiri care se fală în partea dreaptă a bouleuterionului trebuie să fi aparţinut cultului lui Aesclepius (Esculap), unul dintre cele mai importante dintre culturile imperiale. În exterior se află templul lui Serapis.

TEMPLUL LUI SERAPIS

În prezent din acest templu mai este vizibil numai un pavaj foarte rafinat, restul templului fiind acoperit sub o vegetaţie densă. A fost construit conform planurilor folosite pentru basilici, în secolul III. În faţa acestuia se află un portic în tetrastil (portic cu patru coloane). La nord de acesta se află un heroon cu un portic.

BĂILE FAUSTINEI

Construcţia acestor băi (efectuată între anii 161 şi 180 d.Hr), una dintre cele mai remarcabile clădiri din Milet, a fost posibilă datorită banilor donaţi de Faustina, soţia împăratului roman, Marcus Aurelius. O parte din acestă clădire colosală din cărămidă acoperită cu piatră tăiată se află încă în picioare. Una dintre cele mai remarcabile caracteristici este palaestra, ale cărei impozante rămăşiţe sunt situate imediat, lipite de băile proprii. În spatele bazinului dintr-una dintre camerele răcite (frigidaria) se află statuia lui Meandros, zeul-râu.

Pe partea estică se află camera încălzită (caldarium) ale cărei ziduri ating o înălţime de 15 m. Aici se află un alt frigidarium, pe latura sudică, împreună cu un vestiar sau apodyterium. Un stoa se extinde de-a lungul celeilalte laturi a străzii.

STADIONUL din Milet

La baza dealului poate fi găsit stadionul, una dintre cele mai vechi construcţii ale Miletului şi rămăşiţele templului zeiţei Atena, un monument ionic aparţinând secolului V î.Hr şi templul lui Eumenes II, rege al Pergamului, datând din secolul III î.Hr.

Stadionul, cu o lungime de 230 de metri şi o lăţime de 74 de metri, a fost construit pe nivelul de bază al fundaţiilor unei clădiri mai vechi, pe arcurile căreia au fost aşezate rândurile de scaune (bănci), Lângă templul Atenei şi lângă stadion au fost descoperite rămăşiţe arheologice ale unei aşezări din Epoca Bronzului Mijlociu (cca. 1600 î.Hr).

POARTA SACRĂ

Această poartă, cunoscută de locuitorii din zonă sub numele de Poarta de Fier, făcea parte din zidurile de apărare ale oraşului, datând din secolul V î.Hr şi restaurate de către împăratul Traian (98-117 d.Hr).

Conform cu una dintre inscripţiile descoperite în acest loc şi care datează din anul 100 î.Hr, poarta permitea accesul spre Drumul Sacru, care se derula de la Delfinion şi Portul Leului până la templul lui Apollo de la Didyma.

MOSCHEEA ILAS BEY

Această moschee este situată la 200 de metri de agora. La faţadă a fost folosit în timpul construcţiilor o mare cantitate de material provenită din spolia. Aceasta a fost construită de emirul Menteşe Ilyas Bey, în anul 1404 (după nume – Ilias sau Iliaş, este mai mult ca sigur că originea acestui emir era valahă). Uşile se află la capătul canopeei care este susţinută de doi pilaştri. Sala de rugăciune are un acoperiş în formă de boltă (dom) şi aici se află un singur minaret de cărămidă. Minberul (altarul de vineri) şi mihrabul (nişa de rugăciune) pot fi văzute ambele foarte bine. Minberul este decorat cu motive în formă de arabescuri şi pereţii şi podeaua sunt făţuite cu marmură. Cu toate că este mică, clădirea afişează o îndemânare artistică foarte rafinată.

Moscheea a făcut odinioară parte dintr-un complex ce cuprindea o medresă şi un caravanserai, dar aceste construcţii nu mai există în ziua de azi. Moscheea se află la o distanţă de 1 km de Poarta Sacră. Curtea interioară a moscheii şi zona înconjurătoare sunt acum acoperite de un cimitir.