Două reţete din crap ce poartă marca Sanda Marin. Reţetă pentru piftie din crap şi reţetă pentru burtă de crap în saramură. Reţeta pentru piftie de crap este de dificultate redusă. Reţeta pentru burta de crap în saramură este de dificultate medie. Calitatea peştelui este foarte importantă pentru reuşita ambelor reţete.
Reţeta pentru pentru piftie din crap şi reţeta pentru burtă de crap în saramură sunt propuse de Blogul Doamnelor şi insipirate din cunoscuta carte de bucate semnată de Sanda Marin.
Cum verificăm dacă peştele este proaspăt
Chiar dacă este transportat şi expus în gheaţă, peştele proaspăt este foarte sensibil şi există posibilitatea ca acesta să se deterioreze, dacă este ţinut prea mult în aer liber.
Testul prospeţimii este simplu de făcut. Este un test valabil atât pentru crap cât şi pentru orice specie de peşte. Dacă apăsaţi peştele cu degetul, iar zona apăsată nu revine la forma iniţială câteva secunde, este primul semn că peştele nu este proaspăt. Peştele proaspăt este elastic şi nu se deformează. Dacă este alterat, carnea lui este moale ca plastilina şi, la apăsare, apare o denivelare. Cel mai bine este să-l verificaţi pe abdomen.
Alte criterii pentru a stabili dacă un peşte este proaspăt: trebuie să aibă ochii limpezi (nu înfundaţi), branhiile roşii şi carnea tare. Ochii peştelui proaspăt trebuie să aibă corneea perfect transparentă, convexă şi cu pupilele negre.
Solzii peştelui care nu este proaspăt, dar e congelat au o nuanţă albăstruie, ternă şi, dacă peştele respectiv a apucat să se şi usuce înainte, sunt foarte greu de desprins sau de smuls din piele.
Pe lângă miros, o probă elocventă este cea a branhiilor. Dacă acestea sunt roşii-rozalii, cu lamelele bine diferenţiate, atunci poţi fi sigur că peştele este proaspăt. Dacă branhiile au aspect de gelatină şi sunt de culoare maro sau chiar neagră, renunţă la el, pentru că deja a intrat în procesul de putrefacţie.
Reţetă piftie de crap
1 kg peşte, 1/2 l apă, sare, 3 căţei de usturoi.
Se curăţă peştele ca pentru rasol. Se taie bucăţi potrivite şi se pun împreună cu capul într-o cratiţă cu atâta apă, cât să le cuprindă. Se fierb la foc potrivit. Se ia spuma şi se adaugă puţină sare. Se ţin până ce zeama a scăzut destul, astfel încât, luând o picătură între degete, să se simtă cleioase.
Dacă peştele este fiert, iar zeama nu este destul de concentrată, se scoate peştele şi se lasă să scadă zeama cât trebuie. La nevoie se poate adăuga o foaie de gelatină. Se aşază peştele într-o farfurie adâncă sau într-un castron şi deasupra se strecoară zeama. După gust se poate adaugă puţin usturoi pisat în zeama răcorită, înainte de a fi strecurată în castron. Piftia de crap ţine câteva ore la rece pentru ca să se închege.
Burtă de crap în saramură
1 crap de 1 kg, 1 linguriţă ulei, 1 linguriţă boia, sare.
Se alege un crap mai mare, se curăţă şi se taie capul şi coada. Se despică peştele în două, în lungime, se scot înotătoarele, şira spinării şi oasele mai mari. Se ung jumătăţile de crap cu ulei şi se frig la grătar, întâi pe o parte, apoi pe cealaltă. Între timp se fierbe apă cu sare şi cu puţină boia de ardei. Se așază burta de crap în saramură pe farfurie, se toarnă saramura deasupra şi se serveşte rece, cu mămăligă. Capul şi coada se fierb în ciorbă sau în piftii.