Specia umana este una ingenioasa. Inventiile i-au dominat evolutia dar nu toate descoperirile in acelasi fel. 10 inventii au schimbat covarsitor lumea. 10 inventii au avut un impact major asupra evolutiei speciei umane. Cu toate ca suntem pe planeta de o perioada relativ scurta de timp (din cele 4,5 miliarde de ani ale planetei), modernul Homo Sapiens Sapiens (de doar 200.000 de ani pe Terra) si-a asigurat supravietuirea ca specie prin inteligenta si creativitate, de la primele unelte din piatra cioplita pana la internet si la colonizarea spatiului extraterestru. Live Science prezinta un top 10 al inventiilor care au revolutionat dezvoltarea societatii umane din negurile istoriei si pana in prezent.
Revista Live Science a realizat un top cu cele mai importante 10 inventii care si-au pus amprenta asupra evolutiei umane. Un clasament ce cuprinde – in opinia sursei citate – primele cele mai importante 10 inovatii, descoperiri in domeniul stiintei care au influentat covarsitor viata omenirii. Trebuie precizat: mai jos sunt cele mai importante 10 inventii in opinia, in clasamentul Live Science. Exista insa multe alte opinii si clasamente pe aceeasi tema.
Pe scurt, in opinia Live Science avem urmatoarele inventii care au avut un impact major asupra evolutiei umane. Este asadar viziunea acestei publicatii de anvergura in lumea internationala a stiintei. Cele 10 inventii in opinia Live Science sunt: roata, cuiul, busola, tiparul, motorul cu combustie interna, telefonul, becul, penicilina, contraceptivele si internetul. Vorbim despre impact asupra evolutiei si nu despre ideea neaparata de progres.
Roata
Inainte de inventia rotii, la jumatatea mileniului patru inainte de Hristos, progresul omenirii si calitatea vietii erau sever limitate de greutatea lucrurilor care puteau fi transportate si de distanta pe care acestea puteau fi carate. Conform istoricilor si antropologilor, cea mai dificila parte nu a fost inventia rotii in sine, ci conectarea acestora la o platforma pe care puteau fi transportate obiecte foarte grele.
„Ideea de geniu a fost conceptul de roata si osie”, a comentat antropologul David Anthony, profesor la Hartwick College. in sine, acest angrenaj roata-osie, vechi de 3.500 de ani si care nu s-a schimbat in mod substantial pana in prezent, era foarte greu de obtinut. Spre exemplu gaurile din centrul rotilor si de la capetele osiei trebuiau sa fie perfect rotunde si extraordinar de bine finisate. Dimensiunea osiei a fost de asemenea de importanta critica, la fel cum era si modul in care intra in gaura din roata — osia nu trebuia sa intre prea fix in aceasta gaura dar nici sa aiba diametrul mult prea mic fata de cel al gaurii din roata.
Eforturile geniilor ingineresti de acum 3.500 de ani au fost insa rasplatite pe deplin. Carutele au facilitat dezvoltarea agriculturii si a schimburilor comerciale facand posibil transportul produselor inspre si dinspre piete. De asemenea, folosirea carutelor a facilitat mobilitatea populatiei. De la inventia lor si pana in prezent rotile au ramas parte integranta a stilului nostru de viata, fiind prezente in numeroase obiecte, de la ceasuri si pana la automobile, aparate de zbor sau in alcatuirea turbinelor.
Cuiul
Cuiul poate fi considerat, pe drept cuvant, o inventie aflata la baza societatii. Fara el intreaga civilizatie umana s-ar prabusi. Aceasta inventie extraordinar de importanta dateaza de peste 2000 de ani, din perioada Romei Antice si a devenit posibila odata cu dezvoltarea metalurgiei care a permis turnarea metalului in tipare. inainte de inventarea cuiului structurile din lemn erau construite prin imbinarea geometrica a partilor, un proces mult mai laborios care necesita foarte mult timp si atentie din partea constructorilor. Pana la sfarsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX cuiele erau produse manual de fierari. Procesul de productie implica incalzirea pana la incandescenta a unei bare de fier si apoi lovirea ei cu ciocanul pentru a obtine un varf ascutit, conform cercetatorilor de la Universitatea din Vermont. 
Abia la inceputul secolului XIX au aparut primele masini de facut cuie. Tehnologia pentru producerea cuielor a avansat, iar dupa ce Henry Bessemer a patentat o modalitate de a produce in masa otel din fier, cuiele din fier au trecut in uitare. Astfel, daca in 1886 doar aproximativ 10% dintre cuiele din SUA erau produse din sarma subtire de otel, pana in 1913 procentul cuielor obtinute din sarma de otel a crescut la 90%.
Din aceeasi categorie face parte si surubul, despre care se crede ca a fost inventat de invatatul elen Arhimede in secolul III i.Hr.
Busola
Civilizatia chineza a inventat prima busola candva intre secolele IX si XI. Aceasta este construita dintr-un minereu de fier magnetizat in mod natural, ale carui proprietati de atractie erau deja studiate de secole. La putin timp dupa aceea tehnologia a ajuns la civilizatiile europeana si araba. Busola a facut posibila, mai tarziu, epoca marilor descoperiri geografice si a intensificat schimburile comerciale intre diferite culturi, permitandu-le marinarilor sa navigheze in siguranta in largul marilor si oceanelor, departe de rutele maritime obisnuite care urmareau linia tarmului.
Tiparul
Germanul Johannes Gutenberg a inventat tiparul in jurul anului 1440. O etapa esentiala in aparitia si impunerea tiparului a fost matrita de mana, o noua modalitate de a imprima litere ce erau confectionate din metal si acoperite cu cerneala. Desi altii inaintea sa, printre care inventatori din China si Coreea, au creat astfel de matrite metalice, Gutenberg a fost primul care a conceput un proces mecanizat de transfer a cernelii (pe care o obtinea din ulei de in amestecat cu funingine) de pe matrita pe hartie.
Aparitia tiparului a dus la o crestere exponentiala a vitezei cu care erau tiparite si copiate carti, reprezentand zorii unei revolutii a diseminarii cunoasterii care a culminat in prezent cu internetul. Doar in Europa Occidentala au fost tiparite peste 20 de milioane de volume de la inventia tiparului si pana in 1500.
Printre altele, tiparul a fost determinant pentru alfabetizare si a popularizat Biblia, deschizand dogmele crestine la interpretari, asa cum sunt cele formulate de Martin Luther care se afla la baza Reformei Protestante.
Motorul cu combustie interna
in acest tip de motoare, arderea combustibilului degaja un gaz la temperaturi foarte ridicate, care, pe masura ce se extinde (sau se dilata) aplica o forta asupra unui piston, punandu-l in miscare. Astfel, motorul cu combustie converteste energia chimica in lucru mecanic. Decenii de cercetari si experimente in domeniul ingineriei au culminat cu inventia motorului cu combustie interna, care a ajuns la forma sa moderna (in esenta) in a doua jumatate a secolului XIX. Acest motor a insemnat zorii Erei Industriale si a permis inventia unei uriase varietati de masinarii, inclusiv automobilul si avionul.
Telefonul
Desi mai multi inventatori au desfasurat in aproximativ aceeasi perioada de timp studii si experimente asupra posibilitatii transmiterii vocii la distanta, scotianul Alexander Graham Bell a fost creditat drept inventatorul telefonului si a primit brevetul de inventie in 1876. Aceasta inventie a revolutionat comunicarea la nivel global, inlesnind afacerile intre companii din tari diferite. La 2 august 1922, ziua in care a incetat din viata Graham Bell, Serviciul telefonic american si-a incetat functionarea timp de 60 de secunde, in onoarea marelui inventator.
Becul
Atunci cand nu dispui decat de lumina naturala, productivitatea muncii este limitata de orele in care Soarele este pe cer. Inventia becului a schimbat lumea oferindu-ne posibilitatea de a ne imparti altfel timpul si de a fi activi si dupa caderea serii. Conform istoricilor, mai multi inventatori au jucat roluri importante in dezvoltarea asa-numitelor „lampi cu incandescenta” de-a lungul secolului XIX. Cu toate acestea, Thomas Edison este creditat drept inventatorul becului pentru ca a creat un sistem intreg de iluminat, perfect functional, care includea un generator, cabluri de transport a energiei electrice si un bec cu filament de carbon, in 1879.
Pagina urmatoare va aduce in prim plan urmatoarele inventii… >>>