Ce este retina şi cum o protejăm? După ce aflăm ce este retina ne vom da seama cât de importantă este protejarea ei. Vorbim aşadar despre ochi şi despre membrana principală a acestor organe. Continuăm aşadar cu această etichetă, acest tag pe care dorim să îl dezvoltăm pe Blogul Doamnelor: „Ce este„… Sunt informaţii importante pe care dorim să le explicăm pe înţelesul tuturor.
Ce este retina
Avem o definiţie publicată de csid.ro care ne precizează ce este retina. Potrivit site-ului citat, retina este membrana care acopera faţa internă a ochiului conţinând celulele ce permit captarea semnalului luminos.
Retina este o membrană subţire şi transparentă a cărei faţă posterioară se află în contact cu coroida, prin intermediul epiteliului pigmentar, iar faţa anterioară cu corpul vitros. Vascularizarea retinei este asigurată de către artera centrală a retinei care pătrunde în globul ocular prin papilă (locul de plecare al nervului optic).
Retina este constituită din mai multe tipuri de celule dispuse în trei straturi suprapuse : celulele fotoreceptoare (conuri şi bastonaşe), celulele bipolare şi celulele ganglionare
Explorarea retinei
Explorarea retinei se face prin examinarea fundului de ochi, asociată sau nu cu dilataţia pupilară. Examene complementare permit să se studieze funcţionarea retinei (electroretinografie, electrooculografie) sau structura sa (angiografie oculară).
Bolile retinei pot avea diferite origini. Dezlipirea de retină este relativ frecventă, mai ales in cazul unei miopii sau la subiecţii vârstnici pentru care există antecedente familiale.
Bolile degenerative ale retinei, adesea ereditare, afectează îndeosebi celulele fotoreceptoare şi/sau epiteliul pigmentar (retinopatie pigmentară, degenerescenţă tapetoretiniană).
Bolile inflamatorii ale retinei sunt rare si sunt provocate de inflamaţia coroidei (ex. corioretinită cauzată de toxoplasme).
Bolile vasculare ale retinei sunt ocluziile arteriale sau venoase provocate de oprirea circulaţiei sângelui în artera centrală sau în vena centrală a retinei. Microcirculaţia poate fi afectată în cursul diabetului sau al hipertensiunii arteriale.
Tumorile retinei sunt dominate de retinoblastom (tumoră malignă), care afectează copiii foarte mici.
Ce este retina…
Ce este retina potrivit Wikipedia… Retina este un strat subțire de celule din globul ocular, care sunt responsabile de transformarea luminii în semnale nervoase la vertebrate și o parte din cefalopode.
Diagrama ochiului uman. Notă importantă de la Wikipedia: nu toți ochii au aceeași anatomie cu cei umani
Este interesant de remarcat faptul că (la vertebrate) stratul neuronal care transmite informațiile către creier este așezat pe partea anterioară a retinei, astfel încât lumina trece întâi prin el, înainte de a ajunge la celulele fotosensibile; aceasta este și cauza pentru care există o „pată oarbă” pe retină, o zonă fără fotoreceptori (nu se poate percepe lumina în acea zonă), pe unde neuronii ajung în spatele ochiului, pentru a forma nervul optic. Cefalopodele, care au stratul neuronal în spatele ochiului, nu au această pată (aceasta fiind o dovadă că a evoluat în paralel cu ochiul vertebratelor).
În centrul retinei (acolo unde este intersectată de axul optic) se găsește o zonă în care celulele fotosensibile sunt foarte concentrate, numită pată galbenă – aceasta furnizează creierului cea mai clară.
Amplasarea retinei
- Retina este un strat de celule fotosensibile situate pe partea internă a peretelui globului ocular.
- Raza de lumină străbate retina, alcătuită din retina epitelială sau pigmentată și retina neuronală care se continuă cu nervul optic (Nervus opticus) care conduce impulsurile prin chiasma optică la centrul optic din creier, lumina străbătând în prealabil corneea, corpul apos, deschiderea irisului pupila lentila cristalinul și corpul vitros.
- Pentru a stabili o anumită orientare în cadrul globului ocular, este numită partea nazală și partea temporală a ochiului.
- Stratul ochiului care acoperă retina în exterior este coroida un strat opac neelastic care realizează în cavitatea oculară condițiile camerei obscure de la aparatul fotografic, în fața retinei se află corpul vitros Corpus vitreum limitat în față de Ora serrata înconjurat de corpii ciliari.
Ce este imaginea retinei
Pe fundul ochiului (Fundus oculi sau Fundus) unde este așezată retina, prin deschiderea pupilei (pupilla) se poate vedea la un examen oftalmologic prin retina neuronală care este transparentă se poate vedea retina pigmentată se mai poate vedea în jur coroida de culoare întunecată.
La acest examen se mai poate observa la 15° de axa optică în zona nazală a fundului ochiului locul de emergență a nervului optic (papillele).
Acest loc se caracterizează printr-o colorație roz sau roșu deschis în comparație cu restul fundului ochiului care are culoare brună, brună portocalie.
Papilele au un diametru de 1,5 mm putând avea o formă ovală sau rotundă.
Fundul ochiului la un examen oftalmologic: central Macula, (pata galbenă) dreapta Papille (pata oarbă).
Retina -10 straturi de celule:
– celule cu con – pentru vederea diurnă;
– celule cu bastonașe – pentru vederea nocturnă.
Ce este structura retinei
Prin observarea retinei la microscop se poate vedea stratificarea acesteia având mai multe tipuri de celule care se pot categorisi în:
- Celule fotosensibile care recepționează lumina transformând lumina în impuls nervos, acestea fiind celulele cu conuri și celulele cu bastonașe;
- Celulele interneuronale aici încadrându-se celulele bipolare și orizontale care sunt celule neuronale ce transmit impulsul nervos de la celulele senzitive numai în zona retinei;
- Celulele ganglionare care transmit impulsurile în afara retinei prin nervul optic.
Ce este pata galbenă a retinei
De la pata oarbă (Papille) se pot observa vasele (Arteriola și Venola centralis retinae) care irigă retina.
Pata galbenă sau macula lutea se află așezat temporal (direcția tâmplei) centrul în zonei mai puțin vascularizate într-o depresiune mică (Fovea centralis) este singura regiune colorată mai intens din regiunea fundului ochiului, având culoarea galbenă, care se datorează pigmentului luteină.
Aici pe maculă sau macula lutea cu Fovea centralis (înconjurat de Tapetum lucidum zonă mai evidentă la tineri) se formează imaginea cea mai clară a vederii, denumirea de pată galbenă denumire datorită culorii sale, o primește în anul 1779 de la Samuel Thomas von Soemmerring.
Macula are un diametru de cca. 3 mm, aici se formează imaginea clară necesară cititului, regiunile înconjurătoare realizează o imagine mai neclară, această regiune realizează cercul vizual din jurul imaginii clare (ceea ce este văzut cu coada ochiului).
Ce este dezlipirea retinei
Dezlipirea de retina reprezinta aparitia unui spatiu intre cele doua foite ale retinei, stratul intern (neuroepiteliu) si cel extern (epiteliul pigmentar), in care patrunde un lichid, numit lichid subretinian.
De obicei, aceasta decolare are ca punct de plecare una sau mai multe rupturi in retina periferica, prin care a patruns lichidul subretinian, detasand cele doua straturi retiniene – e vorba de dezlipire de retina regmatogena. Acest lucru se poate produce spontan sau poate avea anumiti factori favorizanti:
- Miopia, in special miopia forte,
- unele degenerescente retiniene periferice, de ex. lattice-ul,
- traumatism ocular, chiar minor, perforant sau neperforant,
- eforturi fizice intense, in special izovolumetrice, ca in cazul ridicarii unei greutati mari, efortului de tuse, varsatura sau scremut (constipatie, sau in timpul nasterii),
- interventie chirurgicala oculara, de exemplu operatia de cataracta.
Mecanismul producerii dezlipirii de retina este: decolarea partiala a corpului vitros (continutul „gelatinos” al ochiului) – modificare fiziologica datorata varstei, dar care numai in prezenta factorilor favorizanti de mai sus poate produce dezlipirea de retina.
Exista si dezlipire de retina fara rupturi retiniene, numita dezlipire neregmatogena, care apare in unele boli inflamatorii ale retinei si/sau vaselor retiniene si care nu necesita operatie.
De asemenea, modificarile vitreoretiniene din diverse afectiuni, cum e retinopatia diabetica proliferativa, care, tractionand retina, pot determina decolarea ei, sunt la baza producerii asa numitei dezlipiri de retina tractionala.
Diagnostic dezlipire retină
Diagnosticul acestei afectiuni se poate constitui pe simptomatologia descrisa de pacient, dar devine sigur doar dupa un consult oftalmologic specific:
examenul fundului de ochi dupa dilatarea pupilei, cu biomicroscopul si lupe speciale, dar si cu oftalmoscopul indirect, care evidentiaza mai bine periferia retinei, numarul si localizarea rupturilor;
ecografia de pol posterior – este esentiala, in special cand mediile ochiului nu sunt transparente: fie ca e vorba de o cataracta hipermatura sau de un leucom cornean co-existente, fie ca dezlipirea a debutat cu o scadere brusca a vederii, datorita unei hemoragii vitreoretiniene majore, care impiedica examinarea directa a fundului de ochi. Ecografia dinamica este o varianta de ecografie extrem de utila in diagnosticul diferential in aceste cazuri.
Tipuri dezlipiri de retină
Dezlipirea de retină reprezinta de obicei o urgenta oftalmologica (mai ales cand macula –portiunea centrala responsabila pentru vederea detaliilor- este inca atasata). Apare prin detasarea neuroretiei (cele 9 straturi interne se detaseaza de epiteliul pigmentar retinian).
Exista mai multe tipuri de dezlipire de retina:
- Regmatogena: cea mai fracventa-incidenta 1/ 10000 pe an.
- Tractionala
- Exsudativa.
Ce este retina – când încep problemele
Un studiu de mica amploare, publicat de jurnalul Neurology, leaga eventualele probleme de la nivelul retinei de declinul in functionarea creierului, conform BBC. Potrivit specialistilor, de vina pentru ambele probleme, atat a celor localizate la nivelul retinei, cat si a celor de la nivelul creierului este irigarea insuficienta cu sange.
Problemele la nivelul retinei pot adesea duce la orbire.
In cadrul cercetarii, au fost monitorizate 511 femei cu varste de peste 65 de ani, timp de 10 ani. 39 dintre ele au fost diagnosticate cu retinopatie in aceasta perioada de timp. Deloc intamplator, s-a observat ca subiectele carora li se depistasera probleme la nivelul retinei aveau si un scor mai mic la testele ce reflectau functionarea creierului, inclusiv cele de memorie.
Ulterior, s-a observat ca aceleasi persoane aveau si tesut „avariat” la nivelul creierului, chiar leziuni ischemice.
Astfel, un test simplu la nivelul ochiului ar putea prevesti boli grave, cum ar fi dementa, au declarat oamenii de stiinta de la Universitatea California.