Noi descoperiri aparţinând civilizaţiei Maya

Civilizaţia Maya continuă să impresioneze prin cultura sa, prin dezvoltarea suprinzătoare pentru primul mileniu înaintea erei noastre. Civilizația maya s-a dezvoltat în America centrală datorită culturii porumbului, care a devenit baza sa economică. Însă pentru mayași porumbul nu a fost doar un aliment. A dat primele impulsuri religiei mayașe, pornind de la un cult al fertilității care a fost ulterior dezvoltat de proeți într-o religie complexă.

În jungla deasă din nordul Guatemalei și în câmpiile nordice ale peninsulei Yucatan, găsim astăzi rămășițele orașelor mayașe. Există aici mai bine de o sută de situri, toate impresionante indiferent de mărimea lor, în care omul contemporan descoperă nu doar uimitoarea arhitectură a Americii precolumbiene, ci și relicvele unei civilizații neolitice care a dezvoltat, la apogeul ei, o astronomie și un sistem matematic superior oricărui sistem existent în Europa înainte de perioada Renașterii.

Civilizaţia Maya: noi descoperiri

Mii de structuri ce ţin de civilizaţia maya, necunoscute până în prezent, inclusiv piramide, palate şi drumuri pietruite, au fost descoperite în Guatemala în urma unui studiu realizat de o echipă internaţională de arheologi, care au utilizat o tehnologie laser considerată revoluţionară.

Cercetarea a permis oamenilor de ştiinţă să alcătuiască o hartă a graniţelor câtorva zeci de oraşe maya nou descoperite, ascunse timp de secole sub frunzişul gros al junglei din America Centrală, după ce acestea au fost abandonate de populaţiile lor originale, potrivit unei declaraţii ce a fost publicată de Fundaţia PACUNAM din Guatemala, infomrează site-ul National Geographic. Recentele cercetări arheologice, cu metode moderne, au arătat încă 60.000 de case, structuri necunoscute până acum. A fost descoperită şi o piramidă nouă, cu o înălţime de aproximativ 30 de metri, transmite Reuters.

Piramidele Maya

Civilizaţia Maya a fost una dintre cele mai avansate apărute vreodată în Mesoamerica, marcată de cunoştinţe sofisticate de matematică şi inginerie, care i-au permis să se extindă pe teritorii aflate în prezent în America Centrală şi sudul Mexicului.

Arheologii au folosit tehnologii noi

Arheologii au utilizat tehnologia LIDAR, ce foloseşte lumina furnizată de laser pentru a construi un contur detaliat al unor structuri îngropate.

„Structurile fortificate şi drumurile pietruite de dimensiuni mari dezvăluie modificările aduse peisajului natural de civilizaţia maya la o scală ce era în trecut imposibil de imaginat”, a declarat Francisco Estrada-Belli, profesor la Universitatea Tulane.

Arheologii au analizat o suprafaţă de peste 2.100 de kilometri pătraţi din jungla Peten şi au găsit o piramidă în centrul străvechiului oraş maya Tikal, o importantă destinaţie turistică din nord-estul Guatemalei.

Piramida are o înălţime de aproape 30 de metri şi a fost confundată în trecut cu un pisc montan de mici dimensiuni.

Primele aşezări ale Civilizaţiei Maya au fost construite în jurul anului 1.000 î.Hr., iar cele mai multe oraşe ale acestei civilizaţii au intrat în declin până în anul 900 d.Hr. Cauza prăbuşirii imperiului maya continuă să se afle în centrul unor dezbateri academice foarte intense.

Cum a dispărut Civilizaţia Maya

Schimbarea climei, care a cauzat o lungă secetă cu efecte catastrofale, a fost fatală civilizaţiei maya, afirmă autorii unui studiu publicat joi în Statele Unite, care confirmă astfel o ipoteză până acum controversată.

„Splendoarea şi prăbuşirea imperiului maya reprezintă exemplul însuşi al unei civilizaţii sofisticate care a fost incapabilă să se adapteze la schimbarea climatică”, subliniază James Baldini, de la Departamentul de Ştiinţe ale Pământului din cadrul universităţii britanice Durham, unul dintre principalii autori ai acestui studiu, publicat în revista americană online Science Daily.

„Perioade cu pluviozitate excepţională (450 – 660 d.Hr) au crescut mai întâi productivitatea sistemelor agricole maya, antrenând o puternică expansiune a populaţiei şi o supraexploatare a resurselor”, a adăugat acelaşi cercetător.

Apoi, clima a devenit din ce în ce mai secetoasă, provocând o epuizare a resurselor, o destabilizare a sistemului politic şi apariţia războaielor, afirmă James Baldini. „După ani de privaţiuni, o secetă, care a durat aproape un secol, din 1020 d.Hr. până în 1100 d.Hr., a pecetluit definitiv destinul civilizaţiei Maya”, a adăugat el.

Rolul jucat de schimbarea climei în dispariţia civilizaţiei clasice Maya a fost deja evidenţiat, însă această teorie a rămas până acum controversată, din cauza incertitudinilor referitoare la precedentele date climaterice.

Aşteptăm părerile şi opiniile dv. pentru acest articol

Adăugaţi comentariu

*