Despre ingrijirea Chow-Chow

Primele exemplare aduse in Occident au venit din China si au debarcat in Anglia, in jurul anului 1.700. Marinarii care se intorceau din est i-au adus in cala vapoarelor comerciale. Se pare ca „Chow-Chow” era un termen in jargon aplicat diverselor produse transportate de aceste vase. Termenul s-a lipit ca o porecla de cainii nostri. La inceput, din cazul aspectului lor, oamenii nu i-au considerat caini, ci un fel de animal fioros, un amestec de caine, urs si leu. De aceea, exemplarele importate din China au fost tinute in gradinile zoologice. Au trebuit sa treaca cativa ani buni pana cand cineva a avut curajul sa ia o asemenea creatura acasa si sa o creasca drept animal de companie!
In Statele Unite Chow-ul si-a castigat popularitatea in anii 1930, cand presedintele american Calvin Coolidge a adus un Chow (pe numele sau Timmy) la Casa Alba. Un alt crescator celebru a fost Sigmund Freud. Dupa moartea sa, fiica lui, Anna Freud, a continuat sa aiba grija de cainii Chow ai tatalui ei si in acelasi timp a inceput sa creasca proprii sai caini. in sfarsit, un alt om de stiinta celebru, Konrad Lorenz, intemeietorul etologiei si laureat al Premiului Nobel pentru medicina si fiziologie, a fost un cunoscut crescator de Chow-Chow, despre care a si scris o carte emotionanta: „Asa a descoperit omul cainele”, tradusa si in limba romana la Editura Polirom, Iasi, 2000.
TEMPERAMENT
Chow-Chow-ul este un caine foarte inteligent – dar nu gaseste intotdeauna motivatii suficiente pentru a-si multumi stapanii, asa cum o fac celelalte rase. Pare-se ca Chow-ul doreste mai intai sa fie el insusi multumit, abia apoi gandindu-se si la stapan.
Este un caine mandru, demn, distant, rezervat in a-si manifesta afectiunea, independent si incapatanat. Nu sunt facuti pentru a fi tinuti in lant si nu tolereaza pedeapsa fizica. Atunci cand face un lucru interzis, este destul sa ii spuneti pe un ton suparat „nu!” si el va intelege. Chiar daca se va intampla sa repete actiunea in alta zi, continuati sa ii spuneti „nu!”, fara sa va enervati. Pana la urma cainele va fi exasperat sau plictisit de atitudinea dumneavoastra si nu va mai continua. Nu uitati ca, pentru a educa un caine atat de incapatanat, stapanul trebuie sa fie si mai incapatanat decat el!
Caine foarte protocolar, Chow-ul asteapta sa fie tratat cu respect – iar in schimbul acestui respect va va oferi pentru totdeauna iubirea si loialitatea sa, in cazul in care considera ca le meritati.
Chow-ul considera ca este responsabilitatea lui si considera drept o datorie de onoare sa apere ceea ce iubeste. Fiind prin natura sa suspicios fata de straini, nu va lasa nici un intrus sa treaca neprovocat prin teritoriul sau. Daca insa stapanul sau este aproape si il linisteste, Chow-ul va tolera noul venit, stiind ca este prietenul stapanului – dar asta nu inseamna neaparat ca se va lasa si mangaiat!
Un Chow-Chow agresiv cu strainii nu este reprezentativ pentru aceasta rasa, ci este rezultatul unei proaste educatii primite din partea stapanului sau al unui dezinteres total al crescatorului fata de caracterul reproducatorilor din canisa lui. Asa cum scria Ioana Irimiea, „aspectul si personalitatea unui Chow-Chow sugereaza nobletea unui leu dar si dragalasenia unui ursulet, gratia si independenta unei pisici si devotamentul unui… caine. El are cate putin din toate aceste calitati”.
EDUCATIE SI SOCIALIZARE
Socializarea reprezinta procesul continuu prin care puiul de Chow este invatat sa accepte alte persoane decat stapanul, alti caini, pisici si alte animale, cu politete si calm. Nu privati puiul dumneavoastra de mangaierile strainilor! Chow-ul este prin natura sa rezervat fata de acestia – insa daca nu este obisnuit cu ei de mic, s-ar putea ca la maturitate sa devina chiar agresiv, ceea ce va va crea probleme in primul rand dumneavoastra. Continuati deci socializarea inceputa de crescatorul de la care l-ati luat prezentandu-l in mod constant strainilor, copiilor, cainilor si altor animale in afara teritoriului sau. De asemenea, expuneti-l la cat mai multe sunete (zgomot de tren, de motocicleta, claxonul masinii etc.) si la diverse situatii noi (plimbare cu masina, picnicul in afara orasului etc.). Dupa ce a terminat de facut toate vaccinurile (aproximativ 3-4 luni) scoateti-l in parc si lasati-l sa se joace cu copiii si cu ceilalti caini. Socializarea cu copiii este foarte importanta, daca doriti ca Chow-ul dumneavoastra, devenit matur, sa se poarte corect cu ei. in acelasi timp trebuie sa invatati copiii cum sa-l mangaie (trebuie sa se aseze pe vine sau in genunchi in fata lui, sa-i vorbeasca bland, sa-l mangaie sub barbie si abia apoi, daca el vrea, il pot mangaia si pe cap – intrucat mangaierile pe cap sunt percepute de caine ca o atitudine dominanta care vine din partea initiatorului).
In ceea ce priveste educatia, este bine ca puiul de Chow sa stie inca de la inceput ce are voie si ce nu. Daca, de exemplu, nu doriti sa stea in patul dumneavoastra cand va fi mare, nu-l luati in pat nici cand este mic! Constanta este o calitate esentiala a oricarei persoane care incearca sa educe un caine.
Educatia (predresajul) incepe de la doua luni (nu va luati dupa sfaturile „binevoitorilor” din parc, care va vor spune ca ea incepe abia la noua luni! Este absurd!) Puteti chiar dumneavoastra sa va invatati puiul de Chow sa raspunda la comenzi simple, precum „aici”, „da laba”, „sezi”, „culcat”, „la pas”, „asteapta”.
Iceea ce priveste „facutul nevoilor” afara, Chow-ul poate fi invatat foarte usor, intrucat prin natura lor acesti caini sunt la fel de curati ca pisicile. in nici un caz sa nu pedepsiti puiul (daca face pe covor) bagandu-l cu nasul in propriile dejectii. Prin aceasta actiune realizati exact contrariul: amintiti-va ca orice caine miroase cu mare placere excrementele altor caini, intrucat astfel el aduna informatii despre acestia. Pentru el nu este ceva neplacut, dimpotriva! Asa ca, in loc sa il dezvatati bagandu-l cu nasul in propriile dejectii, dumneavoastra ii transmiteti, de fapt: „Uite, aici pe covor trebuie sa faci intotdeauna!”. Dar cum actiunea dumneavoastra este in evident contrast cu tonul suparat pe care il folositi, sarmanul catel nu va mai intelege nimic! Deci, daca se intampla sa faca pe covor certati-l, intrerupeti-l imediat din actiune si duceti-l afara, la locul ales de dumneavoastra. Curatati locul de pe covor fara sa va vada cainele (altfel s-ar putea ca puiul sa initieze jocul „eu fac, tu stergi!”) si dati pe deasupra cu parfum, ca sa nu miroase (altfel puiul va face si data viitoare in acelasi loc). Cu multa rabdare si mult calm din partea dumneavoastra, in cateva zile (maxim doua saptamani, pentru cainii cei mai incapatanati) problema va fi rezolvata.
Cititi continuarea articolului in pagina urmatoare >>>

