Leguma fina, gustoasa, conopida este bogata in vitamine mai ales K si C , in saruri minerale cu predominanta saruri ale sulfului. Conopida, desi face parte din din aceeasi familie cu varza, se digera usor, fierbe repede si se poate combina si cu alte alimente, imbogatind lista preparatelor culinare. Conopida are si valori cunoscute pentru tratarea uno boli.
Conopida se desface in buchete, se curata de partea tare alba si se pune sa fiarba in apa clocotita cu sare, apoi se gateste. Conopida are si proprietati minunate terapeutice. Despre toate aceste proprietati ale conopidei aveti informatii mai jos.
Conopida cu sos alb
1 conopida mica, sos alb din unt, faina , lapte,cascaval.
Conopida se curata de cotorsi de frunzulitele verzi; daca este deasupra patata, se rade cu cutitulsi se curata. Se desface in buchete si cand fierbe apa in care s-a adaugat sare,se pun buchetele sa fiarba,la foc mic. Cand conopida este fiarta,se scoate cu lingura cu gauri ca sa se scurga bine de apa. Se unge cu unt o forma de sticla incasabila, se aseaza buchetele de conopida, iar deasupra se toarna un sos alb amestecat cu cascaval ras, apoi se introduce in cuptorul fierbinte pentru 10-15 minute.
Sos alb cu conopida
1 lingura de unt,2 linguri faina, 1/2 l apa sau supa de carne sau de legume,1 galbenus,sare, zeama de la jumatate de lamaie.
Se pune o lingura cu unt intr-o tigaie pe foc si cand s-a topit se adauga faina si se amesteca repede si bine pana se incorporeaza faina in unt,apoi se toarne cate putina supa sau apa rece, amestecand continuu. Se adauga sare, iar cand sosul este bine legat, se ia de pe foc si se incorporeaza galbesnusul amestecat cu zeama de lamaie.
In acest sos se pot adauga ciuperci, branza rasa, capere, rosii, sparanghel, conopida. Sosul se foloseste si la prepararea sufleurilor.
Conopida cu ciuperci
1 conopida, 200g ciuperci, unt, 100g sunca, 150 g cascaval ras, 2 galbenusuri, 100g unt, 2 linguri faina, 1 1/2 pahare de lapte.
Se fierbe conopida intreaga in apa cu sare si apoi se desface in buchete. Ciupercile taiate felii se calesc in 30 g unt.Sunca se taie cuburi mici. Se face un sos alb din 50 g unt,faina si lapte.Seia un vas de sticla incasabila, se unge bine cu unt, se asaza buchetele de conopida, se presara cascaval ras,apoi se asaza un strat de ciuperci, se adauga sare, bucatele de unt si se toarna sosul alb in care s-au amestecat cuburile dunca, cascaval ras si doua galbenusuri. Se introduce vasul in cuptor si cand compozitia este rumenita se serveste din vas.
1 conopida,1 lingura unt, 2 cesti smantana,1 lingurita faina, sare.
Conopida curatata si spalata se fierbe in apa cu sare, apoi se desface in buchetele, se asaza intr-un vas pe foc, se pune o lingura cu unt si se toarna 2 cesti cu smantana, in care se amesteca o lingurita de faina. Se fierbe in 3-4 clocote si se serveste.
1 conopida, 2 oua fierte tari,1 lingura patrunjel verde, sare, 125 g unt, 2-3 linguri pesmet.
Se fierbe conopida in apa cu sare, pe foc mic. Cand este gata fiarta se scoate cu lingura cu gauri,apoi se pune in strecuratoare sa se scurga bine de apa. Se pune pe un platou, se presara ouale taiate foarte marunt, patrunjel verde tocat si cu pesmetul prajit usor in unt. Se serveste calda.
Conopida gratinata
1 conopida, 1 lingura unt, 100 g branza,2-3 linguri pesmet,sare.
Se fierbe conopida in apa cu sare, se scoate cu lingura cu gauri, se pune in strecuratoare sa se scurga,apoi se asaza intr-un vas uns cu unt,se acopera cu branza rasa, cu pesmet si se introduce in cuptor 15 minute.
Piure de conopida
1 conopida, 2 cartofi, 1 lingura unt,1 cescuta lapte,sare.
Se pune conopida sa fiarba in apa cu sare si se da prin sita sau blender. Se fierb 2 cartofi, se curata de coaja si cat sunt inca fierbinti, se trec prin sita. Se amesteca bine conopida cu cartofii, cu un praf de sare si se subtiaza cu putin unt si lapte fierbinte.
Crochete de conopida
1 conopida, 3 linguri faina, 30 g unt, 1 1/2 pahar lapte, 100 g cascaval, 3 oua, pesmet, sare, ulei pentru prajit.
Se prepara sosul alb: se pune untul in tigaie si cand s-a incalzit se pune faina, se amesteca sa se incorporeze bine in unt, se toarna cate putin lapte si se amesteca pana se ingroasa. Se ia sosul de pe foc, se pune cascavalul ras, un ou intreg si un galbenus si conopida fiarta in apa cu sare, desfacuta in buchetele foarte mici. Din aceasta compozitie se modeleaza crochete, care se dau prin albus de ou batut spuma, prin pesmet si se prajesc in ulei fierbinte.
Budinca de conopida cu orez
1 conopida, 1 pahar orez, 150 g cascaval, 80 g unt, 1 lingura faina, sare.
Se fierbe conopida in apa cu sare, care clocoteste. Se fierbe orezul in trei pahare cu apa. Se prepara sosul alb ( vezi reteta). Conopida se trece prin sita se amesteca cu orezul cu orezul fiert si cu sosul alb racit Se unge cu unt un as de sticla incasabila, se toarna compozitia se pune deasupra cascavalul ras si se introduce in cuptor sa se coaca.
Conopida cu sos de rosii
1 conopida, 1 kg rosii, sare, piper, 150 g cascaval, 1 morcov, 1 foaie de dafin, 1/2 telina, 1 ceapa, 1 patrunjel.
Se fierb rosiile taiate in patru impreuna cu ceapa, morcovul, telina, patrunjelul si frunza de dafin.Cand sunt fierte bine se trec prin sita sau blender, se pun din nou la fiert sa scada apa pe care o lasa, pana ramane un sos mai grosut, apoi se adauga 25 g unt. Conopida fiarta in apa cu sare se desparte in buchete, se aranjeaza pe un platou si se presara cascaval ras, se toarna peste ea sosul de rosii fierbinte si se serveste.
CONOPIDA – Inamicul cancerului
Hrana sa-ti fie medicament…
Tot mai mult se vorbeste in zilele noastre despre predispozitia ereditara catre anumite boli. Astfel, este indusa senzatia ca afectiuni din cele mai diverse, intre care si bolile de inima, bolile vasculare si temutul cancer, ar fi un dat implacabil, mostenit din mosi-stramosi, si cu care doar „atotputernica” inginerie genetica se poate lupta. Si aceasta, intr-un viitor incert! Ei bine, un studiu facut in anul 2006 la Universitatea de Stat din New Jersey da peste cap multe teorii asa-zis moderne, conform carora bolile genetice nu ar putea fi combatute prin metode „domestice”, accesibile muritorilor de rand. Cercetatorii Ernest Mario si Ah-Ng Tony Kong, impreuna cu colaboratorii lor de la universitatea sus amintita, au selectat animale de experienta care aveau predispozitie genetica spre polipi intestinali si spre cancer de colon. Aceste animale au fost impartite in doua loturi, primul fiind hranit normal, iar cel de-al doilea fiind tratat cu principii active anti-oxidante extrase din conopida (numite sulforafani). In timp ce indivizii din lotul hranit normal au avut o rata a tumorilor si a mortalitatii prin cancer de colon extrem de ridicata, cei care au beneficiat de aportul de substante din conopida au avut o incidenta mult mai mica a tumorilor intestinale, formatiunile tumorale au crescut mai lent si, in unele cazuri, au intrat chiar in remisie spontana.
Pe scurt, administrarea de conopida reduce semnificativ riscul de a dezvolta un cancer „mostenit” pe cale ereditara. Iar cand vorbim despre efectele conopidei contra bolii canceroase, nu ne referim doar la cancerul de colon, ci la numeroase alte forme, despre care vom vorbi in cele ce urmeaza.
Un mic istoric al conopidei
Denumirea sa stiintifica este Brassica oleracea si, la fel ca ruda sa apropiata, varza, aceasta leguma este originara din bazinul Marii Mediterane, unde cresc si acum unele varietati ale sale, salbatice. Domesticirea conopidei a fost facuta acum aproximativ 3000 de ani, pe teritoriul actual al Turciei, iar de acolo s-a raspandit in intreaga Asie si in Europa, unde a devenit aliment traditional. Mai putin folosita in alimentatie si in terapie in Antichitate, conopida a fost pusa cel mai mult in valoare in Italia si in Franta, incepand cu secolul al XVIII-lea. De asemenea, in China si in India, conopida a fost si este intens folosita, in combinatie cu diferite mirodenii, din aceasta leguma fiind create adevarate feluri de mancare-medicament, cum este „conopida cu sofranel”, consumata in India, cu care se trateaza cu o eficienta incredibila afectiunile articulare, dar si anumite forme ale bolii canceroase.
Cum consumam conopida?
Conopida cruda
Este mai rar folosita in bucataria noastra, desi ar trebui sa fie prezenta mai ales in salatele de cruditati, alaturi de morcovi, de telina, de patrunjel. Consumata cruda, in combinatie cu alte legume, conopida este destul de agreabila ca gust si are maximul proprietatilor terapeutice. De regula, salatele cu conopida se condimenteaza cu cimbru, cu chimen si cu putin piper negru, pentru a preveni balonarea sau deranjamentele intestinale.
Conopida fiarta
De vreo cativa ani, au aparut in comert dispozitive casnice, numite steamer (steam inseamna abur in limba engleza), care fierb in aburi legumele.
Este un mod de preparare termica foarte comoda, rapida si care, conform studiilor, pastreaza vitaminele si enzimele conopidei in proportia cea mai mare. De regula, in 10-15 minute conopida taiata felii este fiarta cu acest dispozitiv si, in plus, pastreaza gustul originar si poate fi consumata fara o alta gatire, doar combinand-o cu ulei, cu sare si cu alte legume, fierte tot in abur (morcov, patrunjel, telina, dovlecei etc.). Daca nu ne permitem un dispozitiv de fierbere cu aburi, atunci putem fierbe conopida intr-o oala de inox sau cu emailul intact, la foc iute, taiata cat mai marunt (eventual data prin razatoare) pentru a reduce la minimum timpul de preparare termica. Toate studiile indica faptul ca, pe masura ce conopida este preparata termic mai mult, ea isi pierde din proprietatile terapeutice. Conopida fiarta rapid, insa, pastreaza o proportie impresionanta de vitamine si de alte substante cu actiune terapeutica, asa cum vom vedea.
Conopida la cuptor sau gatita pane
Am luat-o in considerare in acest context doar pentru a sublinia faptul ca, preparata astfel, conopida are o valoare terapeutica foarte redusa. Din cauza deteriorarii principiilor sale active, in urma expunerii indelungate la temperaturi ridicate, ea isi pierde bogatia de vitamine, de enzime, de compusi pe baza de sulf, cu efect antioxidant. De asemenea, oligoelementele si mineralele pe care le contine devin mai dificil de asimilat de catre organism.
Pastreaza doar partial vitaminele si celelalte substante vindecatoare ale legumei proaspete, in schimb are continutul de minerale, de fibre alimentare intact si, important, are substante care ajuta la imbunatatirea digestiei, mai ales a digestiei grasimilor si a proteinelor. Aceasta este si explicatia pentru care conopida murata (la fel ca si varza sau castravetii murati) este nelipsita de la mesele cu mancaruri grele, pentru ca simtim instinctiv ca ne ajuta digestia si metabolismul.
Studii statistice recente mai arata ca la populatiile (din Polonia, din anumite regiuni ale Germaniei si ale Olandei) care consuma multe crucifere murate, adica conopida sau varza murata, rata anumitor forme de cancer este mult redusa, ceea ce sugereaza faptul ca o parte din vitaminele si antioxidantii din conopida se pastreaza intr-un procent semnificativ in urma murarii.