Colonul iritabil poarta diferite denumiri: intestin iritabil, colopatie functionala sau, mai popular, colita. Boala se manifesta in general intre 30 si 50 de ani si afecteaza mai mult femeile decat barbatii. De asemenea, s-a remarcat o incidenta mai mare la persoanele stresate si anxioase. Si copiii pot fi afectati de colopatia functionala.In producerea bolii sunt incriminati factori multipli. La multi pacienti se gasesc elemente nevrotice anxioase, agresive, depresive, determinate de situatii conflictuale, surmenaj intelectual, probleme familiale, profesionale, suprasolicitare, fobii, obsesii (cancerofobia), sedentarismul, alimentatia saraca in fibre vegetale, consum insuficient de lichide, deficit de vitamine din grupul B.Utilizarea excesiva a unor medicamente (codeine, antispastice, tranchilizante, laxative) contribuie la instalarea constipatiei.
De asemenea, sunt presupuse si influente hormonale etc. Persoanele afectate de colopatie functionala sufera adesea de dureri abdominale cronice, variabile ca timp si localizare. Alte simptome ale colopatiei sunt senzatiile de balonare frecvente, constipatia sau diareea, anorexia, greata, regurcitatiile, digestia lenta, satietatea precoce, oboseala fizica si intelectuala, tulburari vasomotorii cutanate, palpitatii, dureri de cap etc. Adesea aceste tulburari se amelioreaza in perioada de repaus fizic si psihic si se agraveaza in perioadele de surmenaj si griji intense.
Functia colonului in organism este, in principal, aceea de a compacta reziduurile intestinului subtire si a le transporta spre segmentul de eliminare. La nivelul colonului se absorb mari cantitati de apa si electroliti care provin din alimente nedigerate. Prezinta doua functii extrem de importante pentru organism: absorbtia fluidelor, a vitaminelor necesare si depuratia organismului. Portiunea terminala a intestinului gros este compusa din sigmoid, rect si sistemul sfincterian, care constituie “segmentul de contentie”. Acesta are in constitutia sa terminatii care informeaza sistemul nervos asupra situatie locale, adica continutul de fecale, si un sistem de sfinctere de inchidere, reglat automat dar si sub controlul vointei. Este practic un sistem de canalizare a organismului, unde se depoziteaza substante toxice si nefolositoare. In cazul in care organismul nostru este plin de toxine si nu le putem elimina, ele raman lipite de peretii colonului pe o perioada lunga de timp formand o placa mucuida. O parte din aceste toxine pot fi in stare de putrefactie, fiind foarte toxice pentru organism. Un om normal poate avea in organism o cantitate destul de mare de deseuri, ajungand pana la 11 kg.
Potasiu este implicat in depozitarea carbohidratilor folositi drept combustibil de catre muschi si la mentinerea elasticitatii muschilor care accelereaza timpul tranzitului intestinal. Cele mai bogate alimente bogate in potasiu sunt: maslinele negre uscate la soare, insa exista si alte alimente aproape la fel de bogate in potasiu. Iata care sunt acestea: merele cu tot coaja, bananele, fasolea boabe, sfecla, migdalele, coacazele, broccoli, morcovii, nucile caju, castravetii, curmalele, smochine uscate, laptele de capra, strugurii, salata verde, lintea, fasolea verde, orezul alb, semintele de susan, laptele de soia, spanacul, rosiile, nucile, taratele de grau. Magneziul actioneaza ca laxativ, ajutand la eliminarea balonarilor si a spasmelor intestinale. Doua surse importante de magneziu il reprezinta: malaiul si germenii de grau. Insa, nu facem referire la malaiul prezent in comert, deoarece acesta este rafinat. Cel mai bun malai este pe cel de la tara sau din magazinele naturiste. O alta sursa buna de magneziu este si orezul integral.
Utilizarea excesiva a unor medicamente (codeine, antispastice, tranchilizante, laxative) contribuie la instalarea constipatiei. Laxativele, folosite frecvent, dau ele insele tulburari prin pierderea de sodiu si potasiu, congestie dureroasa in abdomenul inferior, iritatii rectale. Sunt cazuri cand pot apare evacuari lichide determinate de secretiile de iritatie provocate de fecalom fixat in segmentele inferioare ale colonului. De asemenea, sunt presupuse si influente hormonale etc. Persoanele afectate de colopatie functionala sufera adesea de dureri abdominale cronice, variabile ca timp si localizare. Alte simptome ale colopatiei sunt senzatiile de balonare frecvente, constipatia sau diareea, anorexia, greata, regurcitatiile, digestia lenta, satietatea precoce, oboseala fizica si intelectuala, tulburari vasomotorii cutanate, palpitatii, dureri de cap etc. Adesea aceste tulburari se amelioreaza in perioada de repaus fizic si psihic si se agraveaza in perioadele de surmenaj si griji intense.
