Sambata Mare este ultima zi din Postul Pastelui si din Saptamana Mare, ziua in care Iisus a fost asezat in Mormant. Sambata Mare este ziua in care credinciosii se roaga, isi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mantuirea omenirii si se pregatesc pentru ca seara sa ia parte la slujba de Inviere. Potrivit traditiei, aceasta este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand se sacrifica mielul iar gospodinele pregatesc cea mai mare parte a mancarurilor traditionale si definitiveaza curatenia. Se spune ca nu este bine sa dormi in Sambata Mare, intrucat atunci cand se deschid cerurile Domnul poate vedea inlauntrul fiintelor, iar dorintele pe care ti le pui  se vor implini.

Sambata Mare este ziua in care se praznuieste ingroparea trupeasca a Mantuitorului Iisus Hristos, precum si pogorarea Lui in Iad, salvand neamul omenesc si scotandu-l din stricaciune. In aceasta zi credinciosii se roaga, isi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mantuirea omenirii si se pregatesc pentru ca seara sa ia parte la slujba de Inviere. Potrivit traditiei, aceasta este ultima zi de pregatire a Pastilor, cand se sacrifica mielul iar gospodinele pregatesc cea mai mare parte a mancarurilor traditionale si definitiveaza curatenia. Se spune ca nu este bine sa dormi in Sambata Mare, intrucat atunci cand se deschid cerurile Domnul poate vedea inlauntrul fiintelor, iar dorintele pe care ti le pui  se vor implini.

Seara, in toate bisericile ortodoxe,  se oficiaza slujba de Inviere. La slujba de Inviere credinciosii participa in numar foarte mare. Fiecare gospodina aduce cu ea un cos plin cu bucate ce urmeaza a fi sfintite, pe care la sfarsitul slujbei, le va imparti oamenilor saraci si celor nevoiasi.

La miezul noptii, preotul cheama credinciosii sa ia lumina, spunand: “veniti sa luati Lumina!”. Acestia aprind lumanari si transmit, mai departe, lumina, pana cand toata lumea are lumanarile aprinse in mana.

Traditii Sambata Mare

Exista, in traditia straveche, un obicei, conform caruia, dupa ce au luat lumina, credinciosii trebuie sa mearga si la mormintele celor trecuti in nefiinta, pentru ca cei de dincolo sa stie ca a venit Invierea Domnului.

Totodata, traditia ne mai spune ca este bine ca lumanarea de la Inviere sa nu fie stinsa pana acasa, unde, de asemena, crestinii obisnuiesc sa inconjoare casa de trei ori pentru a-l indeparta pe cel rau.

Resturile de lumanari de laInviere sunt pastrate cu credinta de oameni, deoarece, in vreme de necaz, grindina, furtuna, acestea sunt de ajutor prin aprinderea lor si prin rugaciune.

Urarea  traditionala de Paste a crestin-ortodocsilor este  “Hristos a inviat”,  la care se raspunde cu  “Adevarat a inviat”. Aceste urari raman valabile timp de 40 zile dupa Paste, pana la sarbatoarea inaltarii Domnului.  Urarile sunt valabile si atunci cand se ciocnesc ouale rosii.

Superstitii in noaptea de Inviere

Noaptea de Inviere, poarta, ca de altfel multe sarbatori crestine, o serie de superstitii, dintre care mai cunoscute sunt urmatoarele:

•     In noaptea de Inviere se deschid cerurile, ard comorile pamantului, si acum este moment prielnic pentru vraji si farmece;
•     Cine se va naste de Paste, cand se trag clopotele, va fi un om norocos de-a lungul vietii;
•     Se crede ca sufletele celor care mor In Sambata mare oscileaza Intre Rai si iad, Intre lumea viilor si lumea mortilor;
•     Nu este bine sa pui mana pe sare, pentru ca iti vor asuda mainile la vara;
•     Se crede ca In cele trei zile de Paste ard, In cer, nevazute, trei candele mari.

In Sambata Mare, gospodinele fac ultimele pregatiri pentru masa de Pasti. Vopsesc ouale, in cazul in care nu au facut acest lucru in Joia Mare, pregatesc cozonacii si pasca, drobul si friptura de miel. Gospodinele deretica prin casa si pregatesc pentru intreaga familie hainele curate pe care le vor imbraca la slujba de inviere.