Două reţete pe bază de melci. Reţete cu melci propuse de Blogul Doamnelor inspirate din cartea de bucate a cunoscutei Sanda Marin. Plinius cel Bătrân, marele istoric roman, descrie consumul melcilor de gradina cu peste 2000 de ani în urma. El aminteşte si atenția pe care o dădeau romanii întreținerii şi consumului cărnii de melc. Carnea foarte savuroasa, bogata in proteine si foarte hrănitoare, săraca in lipide. Carnea de melc cu proprietăți medicamentoase deosebite şi benefica pentru frumusețea si sănătatea fiecăruia, este tot mai căutata, mai apreciata si recomandata de specialiștii in nutriția umana.
Reţete cu melci ce pot fi uşor preparate. În Romania, melcii de gradina au început sa fie consumați după anul 1848 si mai ales după primul război mondial. Au fost întâlnite îndeosebi la restaurantele din Bucureşti si în orașele transilvănene. Datorita bogăției in acizi grași polisaturați, consumul cărnii de melc combate acumularea de colesterol. Cercetările mai recente au confirmat însușirile miraculoase ale cărnii de melc. Astfel s-a constatat ca aminoacizii conținuți in proteinele cărnii de melc si in saliva acestora, contribuie la reconstituirea in întregime a țesutului gastric si deci la vindecarea ulcerului.
Melci fierţi
3 duzini de melci, 1 pahar oţet, 1 lingură sare, 1 pahar cu vin, 1 ceapă, 1 morcov, 3 căţei de usturoi, cimbru, dafin, sare, 10 boabe piper.
Melcii sunt mai gustoşi începând din octombrie până în martie, când se închid pentru iarnă cu o pojghiţă ca un capac, formată din sucurile lor întărite. Se pot mânca şi în lunile de vară; în acest caz trebuie ţinuţi însă 15 zile într-un paner închis sau într-o cutie, într-un loc răcoros, ca să elimine toată murdăria din intestine, deoarece aceasta strică gustul mâncării.
Se spală melcii bine în mai multe ape. Dacă au capac acesta se desprinde uşor cu vârful unui cuţit ascuţit. Se pun într-un vas încăpător şi peste ei se toamă un pahar de oţet şi o lingură de sare de bucătărie. Se amestecă uşor şi se ţin astfel două ore, pentru ca sucurile să se dizolve. Se scurg şi se spală în mai multe ape.
Se fierb apoi cu 1/2 litru de apă rece, un pahar de vin, ceapă şi morcovul tăiate felii, mirodenii, sare şi piper. Când încep să fiarbă, se ia spuma de 2 — 3 ori. Se acoperă şi se lasă să fiarbă în clocote mici trei ore. Melcii se scot din scoică şi se servesc calzi, cu lămâie.
Melci prăjiţi în aluat
Aceleaşi cantităţi ca mai sus, în plus 1 ou, 2 linguri făină, 2 linguri de lapte, 1 linguriţă ulei, 1 lingură arpagic tocat, 100 g untură sau ulei.
Se fierb melcii şi se scot din scoică. Cu două ore înainte se face un aluat ca de clătite, din făină, lapte, o linguriţă de ulei, un gălbenuş şi sare. Înainte de a se pune la prăjit se adaugă albuşul bătut spumă şi arpagicul tăiat fin. Cu un sfert de oră înainte de a servi, se iau câte 8 — 10 melci odată, se moaie în aluat, se întorc cu o furculiţă pentru a se acoperi complet şi se introduc în untură încinsă.
Se repetă operaţia de 2 — 3 ori până se prăjesc toţi melcii. Trebuie să se procedeze repede, pentru ca primii melci să nu stea prea mult la o parte, până sunt ultimii gata. Melcii prăjiţi servesc fierbinţi, cu o garnitură de pătrunjel puţin prăjit in untură.