Reţeta mititei inspirată din cartea de bucate Sanda Marin. Reţeta pentru mici, sau aşa cum este alintată reţeta pentru mititei aparţine bucătăriei Româneşti, cu rădăcini în Bucureşti. Reţeta pentru mici a fost de fapt descoperită din greşeală. A fost iniţial o improvizaţie culinară. Povestea micilor este cunoscută dar o vom aminiti în acest articol.
Povestea micilor româneşti a început în urmă cu peste 100 de ani. Iar, de-a lungul timpului, preparatul autohton şi-a câştigat popularitatea pe grătarul tuturor românilor. Legenda spune că primul mic a fost mâncat în Centrul Vechi al Capitalei, fiind inventat dintr-o întâmplare. Atunci când un bucătar iscusit din Capitală, Iordache Ionescu, le pregătea clienţilor săi mai multe preparate la grătar. Cârciumarul Ionescu, aşa cum era cunoscut printre clienţii localului, avea o reţetă excepţională de cârnaţi, renumită în tot oraşul. Reţetă care stă acum la baza micului din zilele noastre.
Într-o zi, cârciumarul muncea de zor la cârnaţii pregătiţi la grătar, dar maţele în care învelea carnea tocată s-au terminat. Văzând că cererile la cârnaţi sunt din ce în ce mai multe, Iordache Ionescu a luat o bucată din „aluatul cârnatului“ şi a pus-o pe grătar fără niciun fel de maţ. Primul care a gustat invenţia cârciumarului a rămas impresionat de gustul „mititelui“, iar noul produs s-a transformat în vedeta localului din centrul oraşului.
Reţeta mititei
1 kg carne de vacă de la gât, 200 g seu de vacă, câte un vârf de cuţit de piper, chimen, bicarbonat, 1 căpăţână de usturoi, sare.
Se trec de trei ori prin maşina de tocat carnea împreună cu grăsimea. Se sărează cât trebuie şi se lasă să stea 2 — 3 ore la gheaţă. Se adaugă un praf de piper şi puţin chimen pisat fin şi un vârf de cuţit de bicarbonat. Se face separat un mujdei de usturoi cu puţină zeamă de came, se strecoară şi se adaugă în tocătură atât cât trebuie.
Se pune la maşina de tocat tubul de tablă prin care se umplu maţele pentru cârnaţi. Se dă tocătura încă o dată prin maşină şi, pe măsură ce iese cârnatul din tub, se taie de mărimea mititeilor. În lipsa acestui tub, se iau cu lingura cantităţi egale din tocătură şi, cu mâinile udate în apă, se formează cârnăciori de aceeaşi mărime, care se aşază pe o scândură. Se frig la grătar, la foc iute. În timpul cât se frig, se ung cu o pană muiată în zeamă de carne.
Altă reţetă pentru mici
Aceleaşi cantităţi ca mai sus, în plus 2 linguri de frişcă.
Se trece de două ori prin maşină carnea de la gât împreună cu seul de vacă. Se amestecă cu 1/2 linguriţă de sare şi se dă la gheaţă pentru 24 ore, amestecându-se în acest timp de câteva ori. A doua zi se mai trece odată prin maşină adăugând o linguriţă de bicarbonat, încă 1/2 linguriţă de sare, 2 — 3 cuişoare, puţin chimen şi piper, toate pisate fin, şi frişca nebătută. Se pisează o căpăţână de usturoi cu puţină apă şi se strecoară în tocătură numai zeama. Se bate bine o jumătate de oră şi se fac mititei ca mai sus.