Plante medicinale propuse de Vanga, un dicţionar cu leacuri bătrâneşti pentru foarte multe boli. Plantele medicinale propuse de Vanga ca leacuri bătrâneşti au câteva proprietăți extrem de importante. Toate plantele medicinale şi mijloacele naturale propuse de Vanga sunt un dar al pământului. După Vanga, fiecare om trebuie să se trateze cu plante medicinale din locul unde trăieşte, pentru că oamenii şi plantele sunt legaţi în natură într-un ansamblu  armonios. Nu  propune  nimănui  plante din locuri străine.

Cealaltă proprietate importantă este aceea că leacurile ei sunt simple, uşor de realizat, putând fi găsite în jurul nostru. Mai mult decît atât, nu există proporții stricte în dozarea diferitelor leacuri bătrâneşti. Multe dintre ele se folosesc după ochi şi după nevoile interioare ale omului, care îşi prepară medicamentul lecuitor. Din acest motiv, pacienţii Vangăi sunt nu numai nişte bolnavi pasivi, ci şi creatori şi participanţi în procesul propriei însănătoșiri. Teama că cineva ar putea face ceva nepotrivit este neîntemeiată, deoarece plantele medicinale sunt nevătămătoare şi ne dăruiesc sucurile lor dătătoare de viaţă pentru a învinge bolile, pentru a fi viguroşi şi sănătoşi.

Reţete practice Baba Vanga

Una dintre cele mai renumite vindecătoare ale timpului nostru este Vanga. Activitatea ei nu are nevoie de o prezentare speciala. Darul ei de clarvăzătoare, vindecătoare si prezicătoare este binecunoscut de mii de oameni care au simțit iubirea ei, strădania ei de a servi binelui si sănătății oamenilor. Remedii naturiste publicate deja într-o carte cu toate leacurile propuse de Baba Vanga.

Vanga ne sfătuieşte : „În primul rând nu mâncați prea mult! Dacă ar fi trebuit să mâncăm mai mult natura ne-ar fi înzestrat cu două stomacuri !” Natura ne dăruieşte încă fructe şi legume, din care putem face mâncăruri excelente. În primul rând ciorbe şi alte mîncăruri lichide pentru copii. Şi acesta este un alt sfat al Vangăi : ,,Nu lăsaţi copiii fără mîncare lichidă .'” Şi încă ceva : „Le spun agricultorilor: semănaţi mai multă secară! Secara are o deosebită importanţă pentru alimentaţia de azi.”

Sfaturi Baba Vanga

Este bine sa ne reamintim sfaturile Vangăi pentru a ne păstra o sănătate buna, știind cu totii ca este mai bine sa te ferești de boli, decat sa incerci a le vindeca.

• Mâncați mai mult mâncăruri albe” – lapte, brânza, fasole, oua.
• Beți mai des ceai de pădure.
• Puteți lua ca dezinfectant, înainte de masa, 20-30 grame de tuica.
• Mâncați cel puțin o data pe săptămâna grâu fiert si beți apa in care a fiert acesta, pentru ca sa aveți putere.
• Culcați-va devreme – la orele 22 – si sculați-va devreme – la orele 5-6, acesta fiind timpul cel mai potrivit odihnei, eliminând astfel starea de nervozitate si stresul.
• Mișcați-va mai mult si lucrați mai mult.
• Nu întreceți măsura cu îngrășămintele chimice, pentru ca pământul este deja sufocat de otrăvuri. Va veni o zi când de pe fata pământului vor dispărea diferite plante, legume, viețuitoare – mai întâi ceapa, usturoiul, ardeiul, pe urma albinele iar laptele va deveni nociv.
• Plantele medicinale si îngrijirea sănătății nu aduc niciun folos daca nu întreținem o exemplara curățenie sufleteasca, daca nu ne străduim sa fim mai buni, sa-l înțelegem si sa-l iubim pe fiecare semen al nostru.

Dicţionar leacuri bătrâneşti Baba Vanga

ALOPECIE (în forma de cerc, la copii)

Se fierbe, timp de 10-15 minute, planta Scânteiuță (Anagallis arvensis) în rachiu de strugure. Se înmoaie apoi în acest lichid o ţesătură din bumbac şi se freacă (frecţionează) zonele afectate, de câteva ori pe zi. Se procedează astfel timp de o săptămână, după care se fierb rădăcini de Măcriș iepuresc (Oxalis acetosella) cu care se va spăla capul timp de trei seri la rând.

ALOPECIE (la copii)

Se iau trei rădăcini, de mărimea unei măsline, de Măcriş iepuresc (Oxalis acetosella), se dau prin-tr-o râzătoare fină, se toarnă peste ele 100 g spirt curat sau rachiu tare de strugure. Se lasă la macerat o zi şi o noapte după care, cu o cârpă curată, din bumbac, înmuiată în lichid, se freacă (frecționează) locurile afectate.

ALOPECIE

Se spală bine părul cu humă apoi, timp de o lună, zonele afectate se masează cu felii de lămâie coapte puţin la foc.

AMENOREE

Se fierb foile de la 2 kg de ceapă uscată în trei litri de apă, până ce lichidul capătă o culoare roşu închis. Se bea din această soluţie câte o ceaşcă de cafea,  dimineaţa  sau  seara,  pe  stomacul  gol.

AMIGDALITĂ

Se culege, de preferinţă la mijlocul lunii martie, atunci când calităţile sale curative sunt maxime, planta de apă Buberic (Scrophularia nodpsa). Se pisează cât mai bine, apoi se amestecă cu untură. Se ia o bucată de pânză de bumbac curată, se unge cu amestecul de mai sus şi se înfăşoară pe qât.

AMIGDALITĂ

Se pisează fin rădăcini uscate de Spânz (Helleborus oderus). Se face o cocă din făină şi apă, se întinde sub formă de panglică – de lungime şi lăţime în funcţie de necesităţi — în aşa fel încât să poată înveli gâtul bolnavului. Se presară pe această panglică pulberea de spânz şi se înfăşoară cu ea gâtul bolnavului. Deasupra se aplică o pânză curată.

La copiii mici compresa nu se va ţine mai mult de o jumătate de oră; la copiii mai mari compresa se ţine două, trei ore, repetându-se două, trei zile, până la dispariţia inflamaţiei. in cazul adulţilor compresa se ţine o noapte întreagă.

ANCHILOZĂ

Bolnavul va face băi cu apă în care s-au fiert rădăcini de Ciclamen de Neapole (Cyclamen Neapolitanum).

ANEXITĂ

Se fierbe fân de pădure într-o cantitate mai mare de apă, se toarnă într-un vas potrivit, iar bolnava se aşează deasupra aburilor. Procedura se repetă zilnic, până la dispariţia inflamaţiei.

ANEXITĂ

Se fierbe în apă planta Mătură neagră (Kochia prostrata), se toarnă o cantitate de ulei de măsline, după. care   bolnava   se  aşează   deasupra   aburilor.

ANEXITĂ

Se toarnă peste lână nespălată de oaie apă clocotită  iar bolnava  se aşează deasupra  aburilor.

ANEXITĂ

Se pune la fiert o varză crudă. După ce a fiert se pune într-un vas potrivit, se toarnă peste ea lapte fiert,   iar   bolnava   se   va   aşează   deasupra   aburilor.

ANGHINA

O dată sau de două ori pe zi se va face gargară cu un pahar cu apă, în care s-a dizolvat o picătură de clorid de amoniu.

ANOREXIE

Se adună tot felul de fructe acre şi necoapte. Se fierb îndelung într-un vas mare. După ce apa s-a răcorit se toarnă într-un vas potrivit (fără a se strecura), în care copilul va sta scufundat până la gât, timp de o jumătate de oră. După ce este scos din baie se va unge cu untură de porc amestecată cu rachiu de  struguri  şi  dus  la  culcare.

ARSURI (vechi)

Unui bolnav care îşi arsese ambele picioare la o tobă de eşapament Vanga i-a spus că focul „stă încă în picioare şi mai arde !”

Ca tratament i-a recomandat următoarele: se bat şase gălbenuşuri de ouă proaspete împreună cu şase linguriţe de unt proaspăt, topit, până ce amestecul se transformă într-o pastă omogenă (ca maioneza). Se înmoaie în acest preparat o bandă de tifon cu care se înfăşoară membrele arse. Procedura se repetă de câteva ori.

ARTRITĂ

Se iau douăzeci de rădăcini de Ciclamen sălbatic (Cyclamen coum) şi se fierb în zece litri de apă. Din această apă se pun într-un vas separat 1-2 litri. Cu apa rămasă, după ce se răcește şi fără a se strecura, se fac băi dimineaţa şi seara — mai întâi mâinile, apoi picioarele, timp de o jumătate de oră. După aceasta se toarnă pe cap, de trei ori, apa care a fost separată. Procedura se repetă până la calmarea durerilor.

Aceeaşi apă se poate folosi de câteva ori, după ce în prealabil a fost reîncălzită.

ARTROZĂ

Se taie o ceapă uscată pe lungime. In mijlocul celor două bucăţi rezultate se toarnă câte o picătură de gudron, după care cele două jumătăți se aplică pe locul bolnav.

ASTM (preventiv)

Se vor evita băuturile reci, în special atunci când omul este obosit.

ASTMĂ

Se amestecă 200 g miere cu ulei de măsline şi rachiu de struguri. Se bea din acest amestec câte un păhărel, de trei ori pe zi.

ASTMĂ

Se opăresc cu apă fiartă patruzeci căpățâni de arpagic, până ce se înmoaie. Se scurge apa şi se acoperă arpagicul cu o jumătate litru de ulei de măsline. Se freacă până se obţine un piureu, din care se ia câte o lingură dimineaţa şi seara, înainte de masă.

ASTM (la copii)

Se  înmoaie  frunze  de  Podbal  (Tussilago farfara) uscate. într-o jumătate de litru de rachiu, după care se aplică pe pieptul copilului.

ASTM (la copii)

Se fierb flori uscate de Podbal (Tussilago farfara) – o linguriţă de flori la doi litri apă – şi se spală copilul cu această apă.

După baie copilul se unge cu un amestec format dintr-o linguriţă cu miere şi un pahar cu ţuică. ASTM  (la copii)

Se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago faffara), într-o jumătate de litru de ţuică. Seara, la culcare, se pun aceste frunze pe pieptul copilului (numărul acestora variază în funcţie de suprafaţa ce trebuie acoperită), până la terminarea frunzelor.

ASTM (la copii)

Se ţin timp de o noapte patruzeci de frunze uscate de Podbal (Tussilago farfara), într-o jumătate de litru de ţuică. După aceasta seara, la culcare, tratamentul se face în felul următor : se pune, în prima seară, o frunză pe pieptul copilului, iar în seara următoare o frunză între omoplaţi. Se continuă   în felul  acesta   până   la   terminarea   frunzelor.

ASTM (stadiu incipient)

Se amestecă untură de porc curată cu aspirină pisată. Cu amestecul obţinut se unge pieptul copilului, timp de zece zile consecutiv.

ATONIE MUSCULARĂ (la copii)

Se amestecă 400 g miere cu 20 g sulf. Cu acest amestec se unge şi se masează (de preferinţă de un specialist) tot corpul. După ce va transpira de trei ori copilul va fi schimbat, învelit cu aşternuturi proaspete şi lăsat să doarmă.

Consultaţi dicţionarul de remedii naturiste Baba Vanga literele B-C-D în pagina următoare:

BOALA BUERGER   (Tromboangeită obliterantă)

Se face o cocă din mălai de mămăligă şi se amestecă cu oţet din vin. Aluatul astfel preparat se aplică pe locurile afectate.

BOALA BUERGER (Tromboangeită obliterantă – stadiu incipient)

Se amestecă lut roşu cu oţet din vin, se aşterne amestecul pe o pânză curată cu care se înfăşoară locurile afectate.

BOLI DE INIMĂ (preventiv)

Se  bea,  de  patru  ori  pe  an,  un  decoct de  flori de Păducel alb (Crataegus monogyna).

BRONŞITA

Se fierb două, trei frunze de Podba (Tussilago fartara) în jumătate litru de lapte proaspăt. Se adaugă un vârf de cuţit de untură proaspătă de porc. Se bea din acest amestec câte o ceşcuţă de cafea seara, înainte de culcare.

BRONŞITĂ (la copii)

Se decojeşte o căpăţînă de ceapă roşie, se scobeşte mijlocul şi se umple cu suc de zahăr candel. Copilul va mînca zilnic o căpăţînă de ceapa astfel preparată, până la însănătoşire.

BRONŞITĂ (la copii — stadiu incipient)

Se dă copilului, o singură dată, o linguriţă cu ulei de ricin.

CIROZĂ

Se amestecă puţină făină albă cu lapte uman, din care se ia dimineaţa şi seara câte o lingură, înainte de masă.

COLECISTITĂ

Baba Vanga recomandă ca bolnavul să mănânce două pere zilnic şi să bea compot de pere sălbatice, fără zahăr.

COLITĂ

Bolnavul va bea de două ori pe zi zer şi va elimina  din   alimentaţie  mâncărurile  grase.

CONSTIPAȚIE

Se ia o dată sau de două ori pe zi, câte o lingură de marmeladă din fructe de Soc negru, fără zahăr. La nevoie zahărul poate fi înlocuit cu miere de albine.

DEBILITATE (la copii)

Vanga  recomandă  a  se face  băi  cu apa în  care s-a fiert planta  Crăşătoare (Portulaca oleracea).

DEBILITATE (la copii până la 3 ani)

Se  fac,  primăvara,  zece  băi   cu  apa  în  care  au fiert frunze de nuc.

DIABET

Se bea, în fiecare dimineaţă,  câte o  ceaşcă  din decoct de Fasole uscată DIABET (stadiu incipient).

Se bea  un decoct din vârfuri de Mur – recomandă Baba Vanga,

DIABET

Se opăresc flori de Dud alb (Morus alba),  iar cu apa rezultată se spală copilul bolnav.

DIAREE

Se  va   bea,  de  câteva   ori   pe  zi,   ceai  de  Mentă (Mentha piperita).

DIZINTERIE

Se fierbe, timp de 10—15 minute, într-un litru de apă, atît cît se poate lua cu trei degete, planta Scânteiuță (Anagallis arvensis). Se va bea timp de două, trei  zile câte o ceaşcă,  numai dimineaţa.

DURERI (acute, la umeri)

Se amestecă două pacheţele de tămâie pulbere cu 50 g oţet de mere. Se îmbibă o bucată de stofă de lână cu acest amestec şi se aplică pe locul bolnav. Procedura se repetă timp de trei seri la rând – rcomandă Baba Vanga.

DURERI (acute, la umeri)

Se îmbibă o bucată de stofă din lină cu benzină şi se aplică peste locul bolnav. Peste ea se fixează o farfuriuţă de cupru încinsă, atât cit poate fi suportat. Procedura se repetă timp de trei seri la rând.

DURERI DE CAP

Se amestecă o linguriţă de zahăr   într-un   pahar cu apă  şi  se bea  seara înainte de culcare.

DURERI DE CAP

Se spală  capul  cu  apa  în  care a  fiert  Pătrunjel sălbatic (Pimpinella saxifraga).

DURERI DE CAP (cronice)

Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, Cimbru (Thymus vulgcris). Seara, înainte de culcare, se ţine scufundat capul în această apă, timp de 10-15 minute. După aceasta apa se toarnă peste tot corpul.

DURERI DE CAP Şl SOMN AGITAT

Se fierb în 2-3 litri de apă 1-2 frunze de Alos. Lichidul obţinut se toarnă, timp de câteva seri consecutiv, pe cap şi pe corp – recomandă Baba Vanga.

DURERI DE CAP PERSISTENTE (la copii)

Se ia o chită mare de Siminoc, se pune într-un săculeţ de pânză curată, din care se face o pernuţă. După ce bolnavul va dormi o noapte cu capul pe ea, se va scoate chita, se va fierbe, iar apa se va turna pe capul copilului.

DE FIERE (însoţite de senzaţia de şi stare de voma, după mâncăruri)

Se dizolvă în sucul de la o jumătate de lămâie o linguriţă  de  bicarbonat  de  sodiu  şi  se  bea.

DURERI DE MIJLOC

Se pisează mărunt o ţiglă turcească veche şi se dă prin sită. Se amestecă această pulbere cu trei albuşuri de ou, bătute bine, cu o cană de ceai cu rachiu da struguri. Se îmbibă cu acest amestec o pânză de in şi se înfăşoară cu ea mijlocul bolnav, pe timpul nopţii.

DURERI DE PICIOARE

Se fierbe într-un vas mare cu apă o chită de Trifoi pestriţ cu patru foi (Trifolium repens) după ce apa s-a răcit se strecoară şi se adaugă o lingură de gaz. Cu acest lichid se fac băi de picioare timp de 3-4 seri la rând.

DURERI DE PIEPT

Se pregăteşte o compresă din cocă de pline cu drojdie de casă, în care se amestecă 100 g oţet, 100 g ulei, 100 g vin. Compresa se aplică pe locul dureros.

DURERI DE SPATE

Se unge spatele bolnav cu miere de albine, apoi se masează energic, până la resorbția mierii. Procedura se repetă în ziua următoare, până la dispariţia durerii.

DURERI DE SPATE Şl DE OMOPLAŢI

Sa ia o piele de iepure, proaspăt jupuită, se ungă cu ulei şi se presară cu boia de ardei. Se înfăşoară cu ea spatele bolnavului pe timpul unei nopţi.

Consultaţi dicţionarul pentru literele E-F-G  pentru leacuri Baba Vanga în pagina următoare:

Eczemă

Multe dintre formele acestei boli se tratează după cum urmează : După ce se face toaleta (curăţirea) locurilor bolnave, se vor unge cu lichidul conţinut în conurile Ulmului de Turkestan (Ulmi minori), recoltate în luna mai – recomandă Baba Vanga.

ECZEMĂ

Se fierbe în apă un buchet de flori de pădure. După strecurare se umectează cu lichidul obţinut locurile bolnave.

ECZEMĂ

Se fierbe într-o cantitate de apă mai mare un buchet de flori de câmp. Bolnavul se va îmbăia în această apă.

ECZEMĂ

Se îmbibă o ţesătură din bumbac într-un amestec de ulei şi oţet – părţi egale – şi se ung cu ea locurile bolnave, după ce, în prealabil, s-a făcut toaleta (curățirea) locurilor bolnave.

ECZEMĂ

Se ung locurile bolnave cu un amestec din untură şi benzină — în părţi egale.

ECZEMĂ (la mâini, cauzată de folosirea detergenţilor)

Zilnic se vor face la mâini băi reci, timp de 10— 15 minute, cu apă în care s-a dizolvat 1 (una) linguriţă cu bicarbonat de sodiu. După aceasta, mâinile vor fi ţinute, timp de 10 minute, în ulei de măsline călduţ.

ECZEMĂ UMEDĂ (la copii)

Se coc în cuptor trei nuci în coajă, până ce acestea capătă culoarea maro închis. După ce se răcesc se pisează fin, se amestecă cu o linguriţă cu ulei de peşte şi se unge, de câteva ori, locul bolnav, după ce a fost bine curăţat în prealabil.

EDEM (la picioare)

Într-o găleată cu apă rece se dizolvă un pachet cu sare grunji. Se înmoaie în ea un prosop, se stoarce uşor şi se înfăşoară pe mijlocul bolnavului. Procedura se repetă de zece ori la rând. In scurt timp se va declanşa o urinare abundentă, după care edemele vor începe să se resoarbă.

ENUREZIS NOCTURN (la copii)

Se fierb în 10 litri apă, 2 kg din planta Năsturel (recoltată, de preferinţă, în luna mai, atunci când începe să înflorească). După ce apa a fiert se strecoară şi se lasă să se răcească, într-un vas adecvat copilul va face băi, până la mijloc, timp de şapte seri la rând, înainte de culcare.

Planta rămasă după strecurare se va amesteca împreună cu puţină untură de porc şi se va aplica, sub formă de comprese, astfel : în prima seară   pe  burtă,   iar  în  seara  următoare  pe  mijloc. în caz că este posibil, este indicat ca, înainte de începerea tratamentului să se facă băi de soare, timp de zece zile.

EPILEPSIE

Se amestecă  ulei de  măsline cu  ceară  şi fagure de albine topite. Se unge cu acest preparat o bucată   curată   de   pânză   şi   se  aplică,   sub  formă   de compresă, pe coloana vertebrală.

FURUNCUL

Se face o lipie mică din făină de secară, lapte şi unt proaspăt. Se aplică pe locul bolnav şi se ţine timp de o noapte.

GASTRITĂ

Se bea, în fiecare dimineaţă, o cană de ceai de Salcie albă (Salix alba), pe stomacul gol. După aceasta  se va  bea  o  cană  de  lapte  proaspăt.

GASTRITĂ

Se bea o infuzie de Iarba gâștei (Leonurus cardiaca).

GASTRITĂ (acută)

Se fierb, timp de cinci minute, 200 g foi de pătlagină (Plantago), într-o jumătate de litru de rachiu din struguri. Se strecoară şi se toarnă într-o sticlă.

Bolnavul, va bea, în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, câte o lingură, până la terminarea lichidului, şi va sta întins în pat timp de o oră.

Pe durata tratamentului fumatul este interzis.

GINGIVITĂ

Se recomandă ca bolnavul să -şi clătească gura, de câteva ori pe zi, cu o fiertură de Cimbru sălbatic (Thymus serpyllum), în care se va pune o picătură de soluţie de piatră acră.

GINGIVITĂ

Timp de o oră, bolnavul trebuie să mestece, de două ori pe lună, răşină de Pin de Balcani (Pinus peuce).

GLANDE SALIVARE (afecţiuni)

Se face o compresă din flori de Gălbenele (Calendula officinalis pisate şi  se aplică  sub  mandibulă).

Pentru dicţionar leacuri Baba Vanga literele H-I-Î consultaţi pagina următoare:

HEMORAGIE (abundentă şi de lungă durată la femei)

Se bat bine şase albuşuri de ou, proaspete, se amestecă împreună cu o jumătate linguriţă sare de lămâie şi se bea. Dacă este necesar, tratamentul se va repeta.

HEMORAGIE (la copii)

Se   ia   pământ  de  muşuroi,  se  opăreşte   cu   apă fiartă şi se ţine copilul deasupra aburilor.

HEMOROIZI

Se ia o căpățână de Rodul pământului, se spală, se şterge, se taie şi se pisează foarte fin. Se amestecă o lingură de făină cu o lingură din planta astfel pregătită, adăugându-se puţină apă. Se fac din acest preparat biluţe de mărimea unei pastile. Se beau, câte două astfel de pastile, în timpul mesei, de două ori pe zi.

HEMOROIZI (externi)

A)Se fierbe, într-o  cantitate  mai  mare   de   apă, planta   Piperul   bălţii   (Ardeiul   broaştei) – (Persicariahydropiper),   de   două   feluri,   respectiv   planta   cu frunze  late  şi  aceea  cu  frunze înguste şi  prelungi. Cu această apă se fac băi de şezut, într-un vas potrivit.

B)Se fierb, ca pentru gem, dar fără zahăr, fructe de Soc  negru (Sambucus nigra).  Se  ia  zilnic,   din acest preparat, câte o lingură, înainte de masă.

HEMOROIZI (externi)

Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, Sugarel alb (Teucrium polium). Cu această apă bolnavul va face băi de şezut, într-un vas potrivit.

HEPATITĂ (la copii mici, născuţi vara)

Se fierbe, într-o cantitate mai mare de apă, planta Cuscută (Cuscuta europaea). După ce se răcoreşte, apa se toarnă pe tot corpul copilului.

HIPERTENSIUNE

Se pune, pe fundul unui pahar de apă, o lingură de mălai. Se toarnă peste el apă fiartă, până la umplerea paharului şi se lasă astfel timp de o noapte. Dimineaţa se bea această apă pe stomacul gol, având grijă să nu se tulbure mălaiul, depus pe fundul paharului.

ICTER (gălbenare)

Se amestecă sucul de la o lămâie cu o linguriţă de bicarbonat. Se bea, trei dimineţi la rând, pe stomacul gol.

IMUNIZARE (protecţia sistemului imunitar)

O dată pe lună se va turna, pe tot corpul, apa în care s-a fiert Cimbru (Thymus).

INFECŢIE (la unghia unui deget al mâinii)

Se ia un ardei iute, i se scoate codiţa, se curăţă de seminţe şi se umple cu ţuică tare. Se introduce degetul bolnav în ea, având grijă ca în ardei să rămînă puţină ţuică. Se fixează cu un bandaj şi se ţine astfel o noapte.

Deoarece acest tratament este greu de suportat din cauza durerilor, se va păstra bandajul doar atât timp cit bolnavul îl poate tolera. După acest tratament infecţia dispare şi bolnavul se va însănătoşi rapid.

INFLAMAŢIE (a nervului facial)

Se sterilizează un ac metalic, ţinîndu-l pe jăratec. Apoi se înţeapă uşor cu el pielea feţei, mai întâi zona sănătoasă, apoi cea bolnavă. Arsurile uşoare cauzate pielii vor dispărea cu repeziciune, fără să lase urme.

INFLAMAŢIE (a picioarelor)

Se prepară comprese dintr-un amestec de ceară, ulei de măsline şi apă şi se aplică pe zonele dureroase

IRITAŢII  (ale pielii feţei)

Se aplică pe locurile afectate Muşchi de piatră (creşte pe pietrele din apele curgătoare) (Cetraria islandica).

INSOMNIE

Cel  suferind  va  dormi   pe  o  pernă   umplută   cu fin de pădure.

Bolnavul va  lua  seara, înainte de culcare, o  lingură de miere.

INSOMNIE (la copii)

Se pune la fiert, într-un vas mare, cu multă apă, un kilogram de nisip de râu. După ce apa s-a răcit  se  va   turna   pe  tot  corpul   copilului.

INSOMNIE (la copii)

Copilul bolnav va fi învelit într-o pânză umezită cu rouă dimineţii. Astfel învelit va sta culcat în pat, până ce pânza se va usca pe el.

INTERTRIGO (la copii şi adulţi)

Se pisează fin lemn de stejar mâncat de carii. După ce se spală bine locul afectat se pudrează cu pulberea obţinută.

INTOXICAŢIE (cauzată de substanţe chimice)

Bolnavul va ţine seara, înainte de culcare, picioarele în apă caldă.

INTOXICAŢIE (cu peşte)

Se amestecă într-un pahar cu apă o lingură de mastică şi se bea fără întârziere.

ISTERIE

Se ţine într-un vas cu apă, timp de o noapte, planta Oriaya grandiflora (plantă medicinală al cărui corespondent popular nu l-am putut depista. Este o plantă care creşte în fânețe uscate, având o inflorescenţă de culoare albă.

Denumirea ştiinţifică provine de la numele medicului şi botanistului Orly). In ziua următoare planta se fierbe în apa în care a stat peste noapte şi, după ce se răceşte, se toarnă pe tot corpul bolnavului.

ISTERIE (imunizare)

O dată pe lună se toarnă pe tot corpul apa în care  s-a   fiert  Cimbru   sălbatic  (Thymus  serpyllum).

ÎNTINDERE MUSCULARĂ (la mâna)

Se fierbe apă într-un vas mare şi se adaugă o lingură de bicarbonat de sodiu. După ce apa se răceşte puţin se introduce mâna în vas până la umăr. Baia se repetă de câteva ori. Nu se strecoară apa.

ÎNŢEPĂTURI DE INSECTE

Se freacă locul afectat cu frunze de Soc negru (Sambucus nigra).

Pentru literele L-M alre dicţionarului de leacuri BABA VANGA consultaţi următoarea pagină:

LEUCEMIE

Bolnavul  va   bea  suc  din   rădăcini  de  Nalbă  de pădure (Malva silvestris).

LEUCEMIE

Bolnavul  va   bea   un  decoct  din   boabe  de  grîu, porumb, ovăz, secară şi mei.

LEUCEMIE (la copii)

Se pisează fructe uscate de Nalbă de pădure (Malva silvestris) şi se amestecă cu brânză uscată de miel. Se ia din acest amestec, cu puţină apă, o linguriţă, de două ori pe zi.

LIPOTIMIE (stări de leşin)

Se  aplică  sub  „lingurică”  (furca  pieptului) Turiţă pisată.

Malarie

Se pun la macerat, în 200 g oţet din vin curat, câteva ouă proaspete. A doua zi se bea acest amestec pe stomacul gol.

MASTITĂ

Se face un amestec din cocă moale, rezultată din-tr-un amestec de făină de secară şi unt topit. Lipia se aşează pe locul bolnav şi se lasă acolo o noapte întreagă. Procedura   se   repetă   câteva   seri   la   rând.

METABOLISM DEREGLAT

Se fierbe timp de 1-2 minute o lingură din planta Sunătoare (Hypericum perforatum). Se va bea din această fiertură, neîndulcită, câte o cană dimineaţa, pe stomacul gol.

MICOZĂ (la degetele picioarelor)

Se spală bine tălpile picioarelor, după care se scufundă în oţet tare din vin. Pe timpul nopţii bolnavul va  dormi cu  şosete  curate,  înmuiate în  oţet.

MICOZĂ (la degetele picioarelor)

Se fac băi călduţe la tălpile picioarelor, cu apă în care s-a dizolvat o lingură de bicarbonat de sodiu şi o lingură de sare. După ce soluţia se răceşte  se  spală   picioarele  cu   apă   curată).

MICOZĂ (la degetele picioarelor)

Se amestecă Mentă (Mentha piperita) pisată cu sare şi se presară între degetele picioarelor. Se lasă astfel o oră, după care se curăţă. Procedura se repetă până la dispariţia micozei

MICOZĂ (la unghiile mâinilor)

Se fierbe o cafea tare şi se înmoaie în ea, în mod repetat, mâinile. După ce mâinile se usucă nu se va  înlătura  de  pe ele depunerea  de cafea.

MIOMĂ

Vanga recomandă ca bolnava să bea timp de cincisprezece zile, de trei ori pe zi, câte o ceaşcă de decoct  de seminţe  de  cânepă  (Canabis  sativa).

MÂINI CRĂPATE

Se fac două trei băi la mână (mâinile) afectată cu apa călduţă în care s-a fiert planta Piperul bălţii (Ardeiul broaştei) (Polygonum hydropiper).

MONT

Se înmoaie în benzină o ţesătură de lână şi se aplică pe locul -dureros. Peste ea se aşează o farfurie de aramă încălzită, atât cât poate fi suportate de  bolnav. Tratamentul  se  repetă  trei  seri  la   rând.

MONT (la călcâi)

Se încinge la foc un vas de aramă, se înfăşoară apoi într-un prosop pentru a proteja pieiea. Bolnavul îşi va aşeza pe el călcâiul bolnav şi va sta aşa până ce vasul se răceşte.

MONT (la mijloc)

Se înmoaie o ţesătură de lână în oţet de mere, peste ea se presară tămâie pisată, apoi se înfăşoară cu ea mijlocul bolnav.

Acelaşi tratament se aplică şi în cazul monturilor la mână.

Consultaţi dicţionarul de remedii naturiste Baba Vanga pentru literle N-O în pagina următoare:

NEGI

Se pisează, sub formă de pulbere, planta Nemţişor de câmp (Delaphinium consolida, Consolida regalis) şi se presară pe locurile afectate.

NERV COMPRESAT (în urma unui traumatism)

Se face o compresă dintr-o pânză de bumbac înmuiată  într-un  amestec  de  ulei  de  măsline, ceară topită şi ceară de albine. Compresa se aplică de-a lungul coloanei vertebrale. Procedura se repetă, la nevoie, de trei ori.

NERVI (la stomac)

Se bea dimineaţa, pe stomacul gol, un pahar cu apă, în care s-a amestecat o lingură de mastică. După 10-15 minute se va bea o lingură cu ulei de măsline.

NEVRITĂ (facială)

Se face o lipie dintr-un amestec de lut pentru oale şi puţin oţet. Se pune această lipie, pe timpul nopţii,   pe   locul   bolnav,   timp  de  trei   seri   la   rând.

NEVROZĂ

Se va bea un decoct din rădăcini de Mur (Rubus Fruticosus).

NEVROZĂ

Se va bea ceai de Sovârv – Oreganp (Origanum vulgare).

NEVROZĂ

Se va bea un decoct de Roiniţă –  iarba stupului (Melissa officinalis).

NEVROZĂ

Se va bea apa în care s-au fiert vârfuri de Urzici (Urtica dioica).

NEVROZĂ

Se amestecă într-un vas de sticlă (borcan) 500 g zahăr cu 500 g miere. Se bea din acest amestec câte o lingură, de două ori pe zi.

NEVROZĂ (la copii)

Bolnavul va fi îmbăiat cu apa în care s-a fiert fân de pădure.

NEVROZĂ (la femei)

Se fierbe în 200 g apă o frunză de Muşcată creaţă (Pelargonium roseum). Bolnava va bea din acest decoct câte  o  ceaşcă  de  cafea,  de  două   ori   pe  zi.

Oreion

Se găureşte, des, cu un ac, o bucată de hârtie albastră de ambalaj, după care se unge cu un amestec format din miere, ţuică şi tămîie pisată. Se lipeşte hârtia în spatele urechilor. Boala va dispare după trei zile.

Literele P-R din dicţionarul de leacuri Baba Vanga pot fi consultate în pagina următoare:

PALPITAŢII (de natura nervoasă)

Se amestecă sucul obţinut de la o jumătate kilogram de lămîi cu miere. Se bea din acest amestec, dimineaţa şi seara, câte o lingură.

PĂR (ca peria, la copii)

Notă : Această boală, aproape dispărută în prezent, este cunoscută de femeile vîrstnice. Ea se manifestă prin apariţia, pe spinarea copilului de vârstă mică a unui „păr de porc”. Boala este deosebit de periculoasă, dar tratamentul este simplu şi eficace.

Vanga recomandă : Se ia cu palmele mâinii umezite cenușă de lemn şi se freacă spatele copilului până ce se „scoate tot părul”. In acelaşi mod se freacă şi faţa copilului, deoarece părul poate apărea şi acolo.

PIELONEFRITĂ (la copii)

Se va ţine o dietă cu „pâine” de porumb şi se va bea apa în care a fiert Mătase de porumb (Zea mays).

PLECSITĂ

Se iau frunze de Salcie (Salix),  se  pisează  şi  se aplică pe mâna sau omoplatul bolnav.

PLECSITĂ

Se aplică pe locul dureros un pansament făcut dintr-o bucată de stofă de lână îmbibată în oţet de mere şi presărată cu tămâie pisată.

PLEURITĂ

Se face un aluat dintr-un amestec de făină cu cvas de casă, 100 g oţet, 100 g ulei şi 100 g vin. Se aplică  sub formă de comprese pe locul  bolnav.

PNEUMONIE

Bolnavul va sta, complet dezbrăcat şi învelit într-un cearceaf, timp de 20 minute, întins pe nisip încins. Procedura se repetă timp de câteva zile.

PREINFARCT

Bolnavul  va  bea,   pe  stomacul   gol,  patru  zile  la rând, un decoct din planta Ghimpe (Arctium lappa).

PROSTATĂ

Se pisează, sub formă de pulbere, cărbune de lemn de tei. Se bea, asemenea cafelei, timp de şapte zile la rând

PSORIAZIS (preventiv)

Se vor evita stresurile şi sperieturile.

PSORIAZIS

După o perfectă curăţire cu spirt a locurilor bolnave, acestea vor fi unse cu sucul plantei Săpunel (săpunită) (Saponaria ofticinalis).

PRURIT

Bolnavul  se  va  îmbăia  cu  apa  în   care  s-a  fiert 1  kg orez.

RĂCEALĂ (la copii)

Se vor unge pieptul, spatele, gâtul, mâinile, şi picioarele, cu un amestec format din: ţuică, miere, o pastilă de chinină şi o pastilă de aspirină. Imediat după ce copilul a transpirat şi se vor schimba lenjeria de pat şi rufăria de corp, apoi va fi lăsat să doarmă.

RĂCEALĂ (severă)

Se pisează mărunt zece foi de tutun uscat, se amestecă cu miere şi ţuică tare de casă. Amestecul se unge pe o compresă, care se aplică pe mijlocul bolnavului – recmandă Baba Vanga.

RĂNI (care se vindeca greu)

Se fierb trei crenguţe de Tătăneasă (Symphytum officinale), într-un litru de apă, până ce apa scade la jumătate. După ce se strecoară, se spală cu lichidul obţinut rana (rănile).

RĂNI (prin tăiere)

Se ţine în ulei de măsline, timp de 24 (douăzeci şi patru) ore planta Sunătoare (Hypericum perforatum). După acest timp rana (rănile) se vor unge cu uleiul astfel preparat. Rănile se vor închide foarte repede.

Dacă vasul se va ţine la loc rece, amestecul va putea fi folosit timp îndelungat, de câte ori va fi nevoie.

REUMATISM

Vanga recomandă celor suferinzi- de această boală să consume zilnic salată de ţelină.

REUMATISM

Se ung locurile afectate cu un amestec format din ulei pentru arme şi grăsime, după care bolnavul se va expune la soare.

RINICHI (boli de)

Se amestecă bine lut de oale cu oţet din mere. Preparatul se unge pe o pînză care se aplică seara, înainte de culcare, pe locul bolnav – recomandă Baba Vanga.

RINICHI (boli de)

Se fierbe în 5 (cinci) litri de apă o rădăcină de Mur (Rubus fruticosirs). După ce apa a scăzut la jumătate se lasă să se răcească şi se va bea din ea câte 100 g, de trei ori pe zi.

RINICHI (boli de)

Vanga recomandă, ca o dată pe săptămână bolnavul să se hrănească, exclusiv, cu gnu fiert şi să bea apa în care a fiert grâul.

RINICHI (boli de)

Bolnavul va bea timp de o săptămână ceai din seminţe de dovleac. Concomitent va aplica în zona rinichilor comprese cu pulberea obţinută prin pisarea conţinutului a două pacheţele de seminţe de In (Linum) – este recomandarea de la Baba Vanga.

Dicţionarul S-T pentru leacurile Baba Vanga în pagina următoare:

SARCOM

Se aplică  pe locul afectat carne de vânat, presărată cu clorid de amoniu, fixîndu-se cu un bandaj – recomandă Baba Vanga.

SCLEROZĂ ÎN PLĂCI

Se unge tot corpul cu  miere de albine curată  şi se masează până la senzaţia de „dezlipire” a pielii.

SINUZITĂ

Se picură, în ambele nări, o dată pe zi, timp de două, trei zile la rând suc din rădăcină de Câdamă sălbatică (Cyclamen coum).

SINUZITĂ 2

Se face o bobită – cit o boabă de porumb -din unt proaspăt de vacă şi se pune alternativ (o seară într-o nară, în seara următoare în cealaltă).

SOMN AGITAT (la copii)

Dis-de-dimineaţă se aşterne o pânză albă curată, pe iarba  pajiştii.  După  ce  pânza  s-a  îmbibat bine cu rouă dimineţii se va înveli copilul cu ea şi va fi lăsat să doarmă, până ce pânza se va usca pe corp.

SPERIETURĂ

Se bea imediat un pahar cu apă în care s-a dizolvat puţin zahăr.

STERILITATE (preventiv)

Se vor evita: o viaţă sexuală precoce, răcelile şi lenjeria de corp strâmtă.

SURMENAJ

Se vor înfăşură picioarele cu o compresă făcută din ceară, ulei de măsline şi apă. Bolnavul va dormi cu aceste comprese pe timpul nopţii. Dacă este nevoie se va repeta procedura – rcomandă Baba Vanga.

TAHICARDIE (pe bază nervoasă)

Se dau prin râzătoare o jumătate kg lămâi, se amestecă cu o jumătate kg miere şi cu douăzeci sâmburi (miez) de caisă pisate. Se ia din acest amestec, dimineaţa şi seara, câte o lingură, pe stomacul gol.

TRAUMATISM

Se fierbe îndelung o jumătate kg fasole albă uscată. Boabele, răsfierte, se strivesc şi se aplică pe locul bolnav, bandajându-se pe deasupra cu o pânză de bumbac. Bolnavul va dormi peste noapte cu acest pansament.

TRAUMATISM (local)

Se aplică pe locurile afectate felii de cartof crud.

TUMOARE (preventiv)

Se vor evita  căzăturile şi  traumatismele.

TUMOARE (în corp)

Se amestecă fagure din ceară de albine cu ţuică şi pelin (Artemisia Absinthium) pisat, până se obţine consistenţa unui terci subţire. Se unge cu acest amestec locul bolnav, se bandajează cu un tifon curat şi se lasă astfel peste noapte. Procedura se repetă până la dispariţia tumorii.

TUMOARE (la cap)

Se aplică pe locul bolnav comprese făcute din-tr-un bandaj înmuiat într-un amestec de rachiu de casă cu pelin (Artemisia absinthium) pisat.

TUSE

Se bea ceai din frunze de Podbal.

TUSE (cronică, la fumători)

Se fierb, timp de 10-15 minute, într-o jumătate kg lapte proaspăt, câteva rădăcini de Nalbă de pădure (Malva sylvestris). Se bea din această fiertură, câte o ceaşcă, de câteva ori pe zi.

TUSE (la copii)

Se amestecă 100 g miere cu 100 g unt proaspăt şi conţinutul unui pacheţel de vanilie. Se dă copilului, din acest amestec, de trei ori pe zi, câte o linguriţă.

TUSE (persistenta, la adulţi)

Se fierbe, într-un litru de apă, un gogoloi (bilă) de clei, de cireş alb. După ce se strecoară se adaugă 200 g miere, trei seminţe de garoafă şi un vârf de cuţit de Ghimbir (Zingiber officinale). Se va lua din acest amestec câte o linguriţă, dimineaţa şi seara, înainte de masă.

TUSE (persistentă,  la copii)

Se fierb într-un litru de apă un cartof, o căpățâna de ceapă şi un măr, până ce apa se reduce la jumătate. Se dă copilului din această fiertură, câte o linguriţă, de trei ori pe zi.

TUSE (puternică)

Timp de o săptămînă bolnavul va bea ceai din seminţe de in (Linum usitatissimus).

TUSE (puternică)

Se fierb intr-o jumătate litru de apă patru nuci în coajă, o lingură de flori de Soc (Sambucus) şi o lingură de miere. După ce se strecoară apa se va bea câte o lingură de trei ori pe zi.

Paginile dicţionarului de leacuri băbeşti Baba Vanga pentru literele U-V în pagina următoare:

ULCER (duodenal, hemoragie)

Se bate un albuş de ou proaspăt cu o linguriţă de zahăr pudră şi o lingură de ulei de măsline, până ce se face cremă. Se ia din acest amestec, în fiecare dimineaţă, timp de zece zile la rând, câte o lin-gură pe stomacul gol.

URTICARIE

Se ia pulbere de lemn mâncat de carii, după cum urmează :

Pentru copii: pulberea se fierbe în apă, se strecoară şi se toarnă peste tot corpul copilului;

Pentru adulţi: După ce s-a procedat ca mai sus se va unge corpul cu o unsoare făcuta din aceeaşi pulbere amestecată cu grăsime de porc curată. Procedura  se repetă  până  la  deplina  însănătoşire.

URTICARIE (intensă)

Se face o fiertură de secară, se strecoară şi se bea apa de câteva ori pe zi.

URTICARIE (la copii)

Se fierb, în cantităţi egale, frunze de urzică şi Soc (Sambucus nigra). După ce se răceşte  se  toarnă   apa   pe  tot  corpul   copilului.

URTICARIE (la nou-născuţi şi copii mici)

Se îmbăiază, o dată sau de două ori pe zi, copilul în apa în care a fiert planta Cuscută (Cuscuta europaea). Băile se continuă până la dispariţia bolii.

VARICE

Bolnavul se va plimba dis-de-dimineaţă, încălţat cu şosete curate din bumbac prin rouă căzută pe ierburile din livadă. După ce şosetele s-au îmbibat bine cu rouă vor fi ţinute în picioare până ce se vor usca la razele soarelui.

VARICE

Se aplică pe locurile afectate plămân de porc tăiat în felii. Acest pansament se păstrează în timpul nopţii, zece seri la rând. La nevoie, una sau mai multe felii pot fi stropite şi cu sulf.

VARICE

într-un vas potrivit se pun nuci verzi, peste care se toarnă ulei de măsline. După aceasta vasul se lasă afară la soare, timp de patruzeci de zile. După acest interval bolnavul va unge zilnic locurile bolnave, până  la  terminarea  conţinutului  vasului.