Ce este daltonismul şi cum putem identifica această problemă de sănătate. Precizăm totodată că daltonismul nu implică o problemă medicală gravă. Ce este daltonismul? Vom încerca să conturăm un răspuns cât mai clar şi mai complet în prezentul articol.
Definiția generală pentru daltonism precizează că daltonismul este un alt termen pentru o greşită sau insufientă percepţie a culorilor, denumire dată acestui fenomen după numele omului de ştiinţă John Dalton. Fenomenul sau mai degrabă problema medicală este generată de celule specifice ale retinei care sunt responsabile de formarea şi conturarea imaginii după ce aceasta este reflectată de „lentilele” ochiului. Mai clar, celulele sub formă de con (ale ochiului) sunt responsabile pentru definirea şi perceperea culorilor.
În mod popular, daltonismul mai este explicat ca „orbire la perceperea culorilor”. Această aşa numită orbire la culori apare atunci când nu puteți vedea culorile în mod normal. Este, de asemenea, un fenomen medical cunoscut şi sub numele de deficiență de culoare. Orbirea la culori se întâmplă adesea atunci când cineva nu poate distinge între anumite culori. Acest lucru se întâmplă de obicei între verde și roșu, și uneori între nuanţe de albastru.
Ce este daltonismul?
În retină există două tipuri de celule care detectează lumina. Ele sunt numite în mod general tije și conuri. Tijele detectează numai lumină și întuneric și sunt foarte sensibile la niveluri scăzute de lumină. Celulele conice detectează culoarea și sunt concentrate aproape de centrul vederii. Există trei tipuri de conuri care văd culoarea: roșu, verde și albastru. Creierul folosește datele de la aceste „celule con” pentru a determina percepția noastră de culoare.
Ce este daltonismul? Potrivit explicaţiei de mai sus, daltonismul este o problemă medicală generată de funcţionarea celulelor con din retină.
„Orbirea la culori” – sau daltonismul – poate să se întâmple atunci când una sau mai multe dintre celulele conului color lipsesc, nu funcționează sau nu detectează o culoare diferită de cea normală. Culoarea „orbită severă” apare atunci când toate cele trei celule con sunt absente. Culoarea orbită ușoară se întâmplă când toate cele trei celule con sunt prezente, dar o celulă de con nu funcționează corect.
Daltonismul este o boală congenitală cauzată de o defecțiune a retinei sau a unei porțiuni din nervul optic. Deși boala este moștenită pe linie maternă, de daltonism suferă în special bărbații.
Diferite tipologii pentru daltonism
Există grade diferite de „orbire” pentru percepția culorii. Unii oameni cu deficiențe de culoare ușoare pot vedea culorile în mod normal, în lumină bună, dar au dificultăți în lumina slabă. Alții nu pot distinge anumite culori în nici în lumină. Cea mai severă formă de „orbire a culorii”, în care totul este văzută în nuanțe de gri, este mai puțin frecventă. „Orbirea de culoare” afectează în mod obișnuit ambii ochi în mod egal și rămâne stabilă pe tot parcursul vieții.
Această deficienţă de vedere este, de obicei, o problemă pe care o puteţi avea de la naștere, această deficienţă poate să apară şi mai târziu în viață. Modificarea vederii culorii poate însemna o condiție mai gravă. Oricine are o schimbare semnificativă în percepția culorii ar trebui să vadă un oftalmolog.
Ce este daltonismul
Potrivit Wikipedia, daltonismul, denumit științific cecitate cromatică, este o stare patologică, o tulburare a vederii cromatice, constând în incapacitatea de a deosebi unele culori de altele (mai ales roșu si verde)(complementarele), deoarece fie receptorul responsabil pentru culoarea verde fie cel pentru culoarea roșie nu funcționează deloc și astfel persoanele văd în negru sau gri.
Cecitatea cromatică
Cecitatea pentru roșu se numește protanopie iar cecitatea pentru verde deuteranopie. Aceste forme de cecitate exprimă faptul că persoanele respective confundă roșul cu verdele și chiar cu alte culori de aceeași strălucire sau saturație cum ar fi albastrul sau cenușiul.
Pentru investigarea tulburărilor cromatice se folosesc planșe pseudoizocromatice stilling, ishihara sau atlasul polack. Aceste probe sunt alcătuite din planșe pe care sunt prezentate prin cerculețe de mărimi, culori și nuanțe diferite cifre, litere sau figuri. I se prezintă subiectului pe rând aceste planșe și i se cere să identifice cifra, litera sau semnul imprimat. Aceste planșe sunt astfel realizate încât ochiul normal le poate citi clar, în timp ce persoanele care suferă de cecitate cromatică identifică cifrele, literele sau semnele cu greutate, incorect sau deloc.
Majoritatea persoanelor cu “cecitate cromatica” vad culorile, dar le percep într-un mod diferit. Cazurile in care nu se poate distinge nici o culoare sunt rare. Cecitatea cromatica absoluta (discromatopsie totala) se datorează absentei totale a celulelor cu conuri. Persoanele afectate de aceasta boala nu suporta lumina strălucitoare si au o vedere slaba, iar citirea le este afectata. O alta problema este lipsa sensibilității cromatice. In acest caz, aveți nevoie de mai mult timp pentru a distinge culorile si va este foarte greu sa distingeți culorile in lumina slaba.
Pozitiv pentru daltoniști
Daltonismul este o boală congenitală cauzată de o defecțiune a retinei sau a unei porțiuni din nervul optic. Deși boala este moștenită pe linie maternă, de daltonism suferă în special bărbații. Dar ce poate fi util din această problemă?
Daltoniştii sunt cei mai buni lunetişti în armată. Un Daltonist care nu distinge culorile foarte clar îşi poate defini mai bine ţinta prin lunetă. Daltoniştii dar mai ales discromaţii sunt cei mai buni lunetişti în armată. Pe câmpul de luptă, acolo unde trupele sunt echipate cu uniforme de camuflaj, un daltonist poate detecta diferenţa în „gri” între culorile de bază. Astfel, un daltonist ăşi poate fixa mult mai bine ţinta.
Daltonismul se tratează?
Daltonismul ereditar sau din naştere nu se tratează. Însă, în anumite situaţii – de fapt în foarte multe – odată cu trecerea vârstei daltonismul şi mai ales discromatopsia se estompează.
Ce este daltonismul…
Daltoniștii sunt cei care au o deficienta de percepție a culorilor. Din diversele tipuri de manifestare, cea care este mai des întâlnita este incapacitatea de a distinge culorile roșu si verde, mai ales la băieți. Aproape in toate cazurile, daltonismul este congenital si se manifesta la aproximativ 7% dintre bărbați si sub 1% dintre femei.
In general, vederea in culori este caracteristica omului, retina ochiului nostru având un număr mare de celule senzoriale care percep lumina (celulele cu conuri si bastonașe, va amintiți de la biologie?). Celulele cu conuri (7 milioane) sunt sensibile la vederea diurna si la culori. Celulele cu bastonașe (130 milioane) sunt celule adaptate la vederea nocturna si insensibile la culori.
Culoarea unui corp nu depinde numai de natura lui, ci si de natura sursei care iluminează corpul. Corpurile iluminate insuficient ne par cenușii, indiferent de culoarea lor. Asta pentru ca, la lumina slaba, ochiul nu mai distinge culorile. Iluminând corpurile cu o lumina foarte intensa, ochiul le percepe ca fiind albe.
Daltonism și discromatopsie
Trebuie totuși să facem diferența dintre cuvintele daltonism și discromatopsie, conceptul din urmă fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului său mai științific. Diferența constă în faptul că în cazul persoanelor discromatopsice toți receptorii cromatici sunt funcționali, în timp ce în cazul daltonismului receptorul responsabil pentru culoarea verde sau cea roșie nu funcționează deloc.
Cu alte cuvinte discromatul distinge culorile dar are probleme cu nunanţele de culori. Discromatopsia este însă accentuată în lumina crepusculară. De asemenea, discromatopsia se poate estompa odată cu avansarea în vârstă.
Pentru a face un test privind gradul de daltonism puteţi accesa o pagină dedicată cu teste. Dacă vedeţi cele mai multe dintre cifre suferiţi doar de discromatopsie. Găsiţi aceste teste AICI. Este vorba de panşele Ishihara. Aceste planşe vă indică şi deficienţele pe care le aveţi în privinţa percepţiei de culori. Atunci când este vorba despre deficienţa de culori pentru permisul auto veţi observa elemente clare privind deficienţa roşu-verde.
Corecţie daltonism
Daltonismul poate fi corijat, folosind o lentilă acoperită cu un strat specific. Acest strat a fost proiectat inițial așa încât să schimbe spectrul luminii care îl traversează în așa fel ca acesta să stârnească un stimul în persoana discromatopsică asemănător celui din persoana cu vedere cromatică sănătoasă. La proiectarea stratului trebuie să se aibă în vedere ca acesta să-și exercite efectul pe lungimile de undă medie (roșie-verde), în timp ce pe lungimile de undă scurtă (albastră) efectul său să fie cât mai redus. Folosind lentilele de corecție, daltoniștii pot să perceapă și nuanțele cromatice pe care anterior nu le puteau observa. În 80% din cazuri daltonismul se poate corija în totalitate.
Dicromatopsia genetică
Discromatopsia genetica este mult mai des întâlnita decât cea dobândita. O persoana se poate naște cu o anumita sensibilitate la anumite culori, dar unele persoane pot dobândi aceasta anomalie.
Altfel spus, sunt boli precum cataracta sau miopia pot accelera sau declanșa afecțiunea.
In plus, afecțiunea poate sa fie declanșată si de anumite medicamente, dar si de înaintarea in vârsta sau de unele traumatisme care se pot produce la nivelul ochiului.
Ce este daltonismul medical
Potrivit sfatulmedicului.ro , daltonismul este o boala congenitala care consta in incapacitatea de a distinge culorile intre ele, cu precădere rosul si verdele. Mai exact, oamenii care confunda rosul cu verdele sau galbenul cu albastrul suferă de discromatopsie.
Discromatopsia este o tulburare de percepție a culorilor, o anomalie a vederii, care se manifesta prin incapacitatea de a distinge culorile.
Este determinata de lipsa sau dereglarea funcțională a celulelor din retina, care au rolul de a percepe culorile. De cele mai multe ori, pacienții care au discromatopsie prezinta dificultăți in a percepe roșu, albastru, verde si combinațiile dintre acestea.
Majoritatea pacienților pot identifica anumite culori, iar numărul celor care nu pot distinge nicio culoare este foarte mic. Datele statistice arata ca 8% din bărbați au daltonism.
Sunt doua tipuri de discromatopsie: genetica şi dobândita. Cea din naștere este determinata de regula de o deteriorare a ochiului, a nervului optic sau a creierului. Cele dobândite pe parcursul vieții sunt produse de o accidentare a creierului sau de deteriorarea retinei sau de unele traumatisme.