Fibrilatia atriala

Fibrilatia atriala (FA) este cea mai comuna tulburare de ritm a inimii. Inima se contracta (bate) si pompeaza sange cu regularitate, de exemplu, la o frecventa de 60 batai pe minut exista o bataie la fiecare secunda. Inima poate batea mai repede sau mai incet, cu un interval mai scurt sau mai lung intre batai dar intervalul dintre batai este constant pe o anumita perioada de timp. Acest ritm regulat apare ca un rezultat al descarcarilor electrice regulate care circula prin inima si produc contractia muschiului inimii.
Inima are patru camere: cele de sus se numesc atrii, celelalte de jos ventriculi. In fibrilatia atriala, atriile inceteaza sa bata regulat. In schimb, ele tremura (fibrileaza) intr-un mod dezorganizat. O inima cu fibrilatie poate sa nu pompeze tot atat de mult sange ca si o inima normala.

Cu cat inaintam in varsta cu atat este mai mare riscul de fibrilatie atriala. Pe masura ce imbatranim, proprietatile electrice si structurale ale atriilor se pot modifica. Acestea pot duce la dereglarea ritmului atrial normal.Fibrilatia atriala reprezinta cea mai severa tulburare de ritm atrial, in care activitatea electrica este total dezorganizata.Fibrilatia atriala este potential periculoasa deoarece sangele se poate acumula in atrii, crescand riscul de formare a unui cheag de sange. In cazul in care cheagul migreaza spre creier se produce un accident vascular cerebral.

Fibrilatia atriala este mai frecventa la oamenii in varsta de peste 60 de ani. Totusi, poti dobandi fibrilatie atriala la orice varsta. Cateodata fibrilatia atriala nu are nici o cauza dar riscul poate creste in cazul asocierii oricaruia dintre urmatoarele: boala de inima cauzata de valori mari ale colesterolului, o inima de dimensiuni mari cauzata de hipertensiune arteriala, afectarea valvelor inimii, boala de plamani, consum de alcool in cantitate foarte mare, folosirea anumitor medicamente, inaintarea in varsta, functionarea anormala a muschilor inimii (incluzand insuficienta cardiaca congestiva), boala valvei mitrale (dintre ventriculul stang si atriul stang), hiperactivitatea glandei tiroide (hipertiroidia) sau supradozarea medicatiei tiroidiene, concentratia scazuta a oxigenului in sange, de exemplu, in bolile de plamani cum ar fi emfizemul sau boala pulmonara obstructiva cronica, inflamatia straturilor care inconjoara inima (pericardita),cheaguri de sange in plamani (embolism pulmonar),bolile pulmonare cronice (emfizem, astm, etc), operatii recente pe inima sau plamani,structura anormala a inimii prezenta de la nastere (boala cardiaca congenitala), reumatismul articular acut este o boala inflamatorie provocata de actiunea toxinelor unui streptococ, care provoaca o inflamatie a articulatiilor mari si a inimii.

https://www.youtube.com/watch?v=TZA_rfzErK8

Multi pacienti cu fibrilatie atriala nu au nici un simptom si nu constientizeaza ritmul anormal al inimii. Cel mai obisnuit simptom al fibrilatiei atriale sunt palpitatiile, o constientizare asociata cu disconfort a batailor neregulate si rapide ale inimii. Alte simptome ale fibrilatiei atriale sunt produse de scaderea cantitatii de sange trimise in corp. Aceste simptome includ ameteala, lesin, slabiciune, oboseala, lipsa de aer si angina (durere in piept datorata fluxului scazut de sange catre muschiul inimii).

Fibrilatia atriala poate fi prezenta in diferite forme:
Fibrilatia atriala paroxistica este caracterizata de episoade recurenta de fibrilatie atriala care dureaza sub 7 zile, aritmia se declanseaza in mod repetat,survine brusc, fara un avertisment. Apoi, dupa o perioada de timp variabila, ritmul cardiac revine la normal fara asistenta medicala. In caz de fibrilatie atriala persistenta, inima bate neregulat , aritmia dureaza mai mult de 7 zile si este necesar tratament medical pentru a restabili ritmul cardiac normal. In caz de fibrilatie atriala permanenta, ritmul cardiac este neregulat , aritmia dureaza mai mult de 7 zile si nu poate reveni la normal cu medicamente sau alte tratamente.